Mă adresez Dumneavoastră prin intermediul acestei scrisori pentru că ne reprezentaţi, iar noi, cetăţenii, vă plătim salariile - fapt, despre care aţi uitat, probabil. În urma activităţii mele ca mic antreprenor am creat 20 de locuri de muncă şi lunar plătesc impozite de câteva zeci de mii de lei. Mai nou, am aflat că şi din facturile lunare pentru energia electrică de aproape 20 de mii de lei pe care le plătim la întreprindere, aproximativ jumătate ar merge în buzunarele domnilor Şevciuk şi Plahotniuc. Cât de greu este acum să activezi, luând în consideraţie deprecierea leului, majorarea preţurilor la produsele de import, scăderea dramatică a capacităţii de plată a consumatorilor, presiunea preţurilor la chirie (care, evident, sunt în euro), vă voi povesti altă dată. Dar să ştiţi - pentru toţi, absolut toţi antreprenorii este evident că această stare de criză profundă, din care, cu siguranţă, nu fiecare dintre noi va reuşi să iasă, a fost provocată de voi - cei care aţi furat şi aţi permis să fie furat miliardul din sistemul bancar.
Astăzi, 5 octombrie, se împlinesc cinci luni de când au început protestele Platformei „Demnitate şi Adevăr”. Platforma sau liderii acesteia pot să nu vă placă, la fel ca şi unei părţi din protestatari. Vă pot povesti şi eu despre nemulţumirea mea personală vizavi de felul cum organizatorii ignoră presa liberă, care a mai rămas în ţară şi încearcă să reflecte cinstit şi echidistant protestele. Aceasta rămâne neobservată de organizatori şi nu apare în lista revendicărilor pentru că nu face parte din „secta martorilor Platformei”. Dar despre aceasta vă voi povesti altă dată. Totuşi, e de neînţeles cum timp de cinci luni vă prefaceţi că în ţară nu se întâmplă nimic. Vă place Platforma sau nu, dar de cinci luni oamenii, ies în stradă cu regularitate. Oamenii ies la proteste nu sub steagurile ruseşti (aceasta v-ar conveni enorm pentru a ne îndobitoci mai departe cu sperietorile despre Donbas), ci sub steagurile europene, cu care voi aţi venit la putere şase ani în urmă.
Acum vă suspectaţi reciproc că fiecare ar avea o agendă ascunsă. Unul crede că oamenii sunt aduşi în stradă de Ţopa cu Filat, altul aşa de tare se teme de puşcărie că, aparent, nu mai există, al treilea e împăcat cu ideea că „mâna Moscovei” nu ne lasă în pace. E uşor de trăit într-o lume în care tot ce se întâmplă dincolo de geamul automobilului blindat sau perimetrul cabinetului păzit de mai mulţi bodyguarzi, se explică prin teorii atât de simple - prin „mâna” lui Filat, Plahotniuc sau cea a Moscovei. Asemenea explicaţii vă convin pentru că vă scutesc de orice fel de responsabilitate morală - „E vinovat oricine - Filat, Plahotniuc, Moscova - numai nu eu”. Greşiţi amarnic. Fiecare dintre voi este direct vinovat şi responsabil pentru prăpastia la care a ajuns ţara şi pentru starea de disperare la care au fost aduşi oamenii. Oamenii disperaţi nu mai pot fi controlaţi nici de Năstase, nici de Usatîi cu Dodon şi cel mai grav pentru voi, ei nu mai pot fi controlaţi nici de voi. Nu vă vor mai ajuta centre de analiză, Argus-uri sau partenerii externi. Nu vă pare că e timpul să vă opriţi şi să vă întrebaţi cum s-a ajuns la acest punct de neîntoarcere? Aveţi copii, care, cu toate că învaţă în străinătate şi se bucură de o viaţă liniştită, neapărat vă vor întreba într-o zi: „Tată, e adevărat ce spune lumea despre tine? De unde atunci avem bani? Şi cu ce te mândreşti cel mai tare din ceea ce ai făcut pentru ţară?”
Domnule Plahotniuc, nu ştiu cum aţi răspunde feciorilor Dumneavoastră, dar îmi voi permite să vă spun ceva. După mine, în Moldova niciodată n-a fost aşa de rău ca acum. Jumătate dintre prietenii mei au plecat sau planifică să plece din ţară. Ei sunt oameni tineri cu un potenţial enorm în afaceri, jurnalism, ştiinţă, IT, medicină, pe care nu-l vor mai investi în ţară şi aceasta vă convine. Ştiţi de ce? Cu cât mai puţini oameni activi şi care gândesc critic vor rămâne în ţară, cu atât mai uşor vă va fi să menţineţi controlul asupra tuturor fluxurilor financiare din buget, energetică, Metalferos, telecomunicaţii, sistemul bancar sau alte domenii. Atâta timp cât aveţi la îndemână Procuratura Generală, CNA şi justiţia, îi aveţi la îndemână şi pe parteneri de coaliţie (controlându-le fluxurile, îi şantajaţi uşor). Nimeni nu vă mai încurcă să sugeţi fluxurile financiare din tot sistemul guvernamental, iar atunci când bani nu vor mai rămâne - aveţi unde pleca. Doar că ziua de ieri a demonstrat că nu va fi uşor să faceţi acest lucru. N-o spun cu rea voinţă, dimpotrivă, acest lucru mă îngrijorează.
Domnule Filat, cum vă simţiţi din 2013 încoace? Eraţi la un pas să deveniţi un erou naţional, iar acum aţi ajuns, probabil, cel mai detestat politician. Plahotniuc nu ne-a dezamăgit pentru că nimeni nu s-a lăsat amăgit de el din start. Cu Dumneavoastră a fost altfel - din cel mai aprig proeuropean şi luptător cu păpuşarul aţi ajuns în mijlocul celui mai mare scandal bancar. Nici un răspuns despre Caravita n-a sunat convingător. Aţi mai încercat să ne convingeţi că schemele de la vamă sau medicină nu sunt atât de grave ca cele ale lui Plahotniuc - probabil, aveţi dreptate. Dar asta e ca şi cum am compara un maniac cu un ucigaş. Oдин раз не считается? Şi totuşi, în cazul Dumneavoastră altceva este de neiertat - acea tăcere şi supunere, cu care aţi acceptat să fiţi înjosit politic în ultimii doi ani.
Domnule Ghimpu, de două ori ne-aţi convins că de dragul viitorului nostru european, aţi fost nevoit să închideţi ochii la păcatele partenerilor de coaliţie. Nu vă pare că prin tăcere i-aţi ajutat? Sunt convinsă că mergând prin ţară, nu o singură dată aţi auzit că acum este mai greu decât pe timpurile comuniştilor. Sună îngrozitor, dar aşa este. Uneori se creează impresia că dacă ei v-ar permite să lipiţi plăcuţa „UNIREA” pe fiecare tren din ţară sau să lăsaţi să răsune „Deşteaptă-te, române” în fiecare şcoală, i-aţi lăsa să fure liniştit încă un miliard. Poate greşesc, dar fiind în opoziţie aţi părut mult mai tranşant şi eficient.
Domnilor, aţi avea curajul să le spuneţi copiilor că la finele guvernării Dumneavoastră ţara a ajuns să fie guvernată cel mai prost din ultimii 24 de ani? E o stagnare aproape totală. Neprofesionalism si obscurantism la toate nivelurile. Profesioniştii au fost înlocuiţi cu oamenii loiali. Loialitatea a devenit cheia guvernării voastre. Mediocritatea se simte acum în apele ei.
Eu nu vreau să plec din ţară. Eu nu vreau ca prietenii mei să plece din ţară. Faceţi ceva pentru asta. Plecaţi.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
