Cu doar o seară înainte de a fi încarcerat, Filat decidea în subsolul PD, împreună cu Plahotniuc, Lupu şi Ghimpu, cum să fie demis procurorul general, iar a doua zi se plânge în Parlament că justiţia din RM este controlată de Plahotniuc. Dacă nu era reţinut, Filat ne-ar fi vorbit încă mult şi bine, de la înălţimea aroganţei sale, despre principii şi valori. De aceea nimeni nu pune la îndoială că Filat este vinovat.
 
Însă nu poate fi pus la îndoială nici faptul că regizorul şi beneficiarul jafului este Plahotniuc, care acum, graţie instituţiilor de drept şi de presă pe care le controlează, figurează în rol de mare salvator al naţiunii. De asta a avut grijă executantul scamatoriei, Ilan Shor, în aşa-zisul său autodenunţ în care a ţinut să lustruiască cras imaginea lui Plahotniuc. „V. Plahotniuc a spus că deja încep problemele cu lichidităţile la bancă şi a spus într-o formă dură ca nu cumva să dispară banii de la BEM şi «că dacă oamenii care îşi ţin banii acolo nu te vor face bucăţi, eu îţi garantez probleme mari»”, scrie Shor în autodenunţul său. De râs şi de plâns. În timp ce în presa locală şi străină au apărut deja câteva investigaţii răsunătoare, care arată explicit că banii furaţi de la Banca de Economii au fost cernuţi prin off-shore-urile lui Plahotniuc, Shor ne asigură că Plahotniuc nu mai putea de grija săracilor care acum trebuie să pună la loc miliardul furat de guvernarea oligarhică.
 
Cum spunea şi unul dintre membrii Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, Filat merită să facă 15 ani de puşcărie, însă Plahotniuc trebuie să facă 150. Apropo de Platforma DA şi de toţi cei care nu se lasă acum duşi de valul euforiei reţinerii lui Filat, înţelegând că Plahotniuc este beneficiarul miliardului furat din sistemul bancar şi regizorul spectacolului dat de CNA: toţi cei care încearcă acum să spună că dacă s-ar fi făcut justiţie adevărată, Plahotniuc trebuia reţinut şi anchetat alături de Filat, dacă nu înaintea lui, sunt catalogaţi automat drept apărătorii lui Filat. Şi nu este aşa.
 
Cât de naiv trebuie să fii ca să crezi că Filat ar fi putut fura măcar un leu în ţara asta fără ca 80 de bănuţi să ajungă la Plahotniuc? De ani de zile se vorbeşte că nimeni nu mişcă un pai fără ştirea şi permisiunea oligarhului de la Grozeşti, iar acum ar trebui să credem că Filat, aflat chiar în coasta acestuia, ar fi putut manevra un asemenea jaf fără ştirea partenerului său de alianţă, cel care controlează în întregime justiţia din Republica Moldova, Banca Naţională, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Economiei, cel al Finanţelor, Centrul Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală şi întregul sistem judecătoresc.
 
Lucrurile devin şi mai clare dacă ne uităm la cei care se ocupă de dosarele legate de frauda din sistemul bancar: Popenco şi Beţişor. Ilan Shor a fost audiat de Adrian Popenco, un procuror cu o experienţă vastă de dosare care au tangenţe cu interesele lui Plahotniuc. Popenco a instrumentat cazul lui Nicolae Vicol, fostul şef de la FISC, iar avocatul acestuia, Ana Ursachi, declara acum doi ani că Popenco a încălcat flagrant legislaţia atunci când l-a reţinut pe Vicol. „Nimic altceva decât fenomenul „comandă” nu a dirijat acţiunile lui Popenco. Ştiind că este un dosar iniţiat de Plahotniuc, care este generos cu cei care execută, Popenco a recurs nu pentru prima dată la acest uz de fals”, spunea Ursachi, în 2013. Adrian Popenco a ajuns în atenţia opiniei publice şi în alte dosare despre care s-a spus că au fost instrumentate la comandă politică. În 2013, Ursachi a adresat o plângere procurorului general, cerând tragerea la răspundere pentru abuz în serviciu a lui Popenco, care a dus la iniţierea urmăririi penale ilegale în privinţa unor ex-procurori. Este vorba despre cazul ex-procurorului Valentin Caşu, care în 2001 a examinat diminuarea activelor BEM.
 
„Procurorul Popenco nu trebuie să aibă nicio imunitate pentru că se ştie că promovează interesele lui Vladimir Plahotniuc. Popenco a comis o crimă care depăşeşte limitele moralităţii – persecutarea şi hărţuirea colegilor săi”, declara avocatul, în 2013. Tot Popenco este cel care a investigat cazurile pe numele lui Viorel Ţopa şi Răzvan Paveliu, care s-au pomenit cu dosare penale intentate peste noapte de Procuratura Generală, în 2010, la scurt timp după ce au făcut declaraţii despre Vladimir Plahotniuc şi despre modul în care acesta ar fi preluat afacerile unor businessmani de la noi din ţară. Numele lui Popenco a ajuns şi în lista Magnitsky, de rând cu procurori şi judecători care prin deciziile lor au afectat imaginea Republicii Moldova, prin numeroase condamnări la CEDO.
 
De cealaltă parte, dosarul ex-premierului Filat este instrumentat de Adriana Beţişor, o procuroare de 29 de ani, care are parte de o carieră fulminantă, având deja gradul de colonel în justiţie, în pofida faptului că CV-ul îi este de-a dreptul sărac, fără vreun caz de rezonanţă pe care să-l fi dus la capăt. Beţişor a început să activeze în Procuratura Anticorupţie în 2011, iar mica experienţă de activitate nu a fost un impediment la angajare. În prezent aceasta conduce anchetele în cele mai sensibile dosare, are trecere la toţi judecătorii care le instrumentează, iar rezultatele sunt în favoarea acesteia. Beţişor a instrumentat şi dosarul lui Ilan Shor, care se bazează pe acţiunile sale din noiembrie 2014, când gestiona Banca de Economii. În mâinile Adrianei Beţişor se află şi dosarul „Caravita”, în cadrul căruia au fost reţinute patru persoane, fiind învinuite de spălare de bani, infracţiune care, potrivit ei, a adus prejudicii în proporţii deosebit de mari Băncii de Economii.
 
Faptul că CNA acţionează la indicaţiile lui Plahotniuc îl denotă şi faptul că Shor, care s-a autodenunţat că a dat mită de 250 de milioane de dolari unui înalt funcţionar de stat scapă de orice răspundere penală în legătură cu faptele expuse în mărturiile făcute.
 
În timp ce organele de drept la noi nu au nicio problemă cu Plahotniuc, investigaţiile jurnalistice curg gârlă, mai ales în presa străină, privind implicarea controversatului oligarh în jaful secolului. Business New Europe a scos recent la iveală faptul că mai multe companii off-shore din Scoţia au fost implicate în schema frauduloasă de la BEM, fiind aceleaşi firme off-shore care au participat în atacurile raider din Moldova în perioada 2011-2012, al căror beneficiar final este oligarhul Vladimir Plahotniuc, potrivit Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra. „Schema de un miliard de dolari, atribuită lui Ilan Shor, are multe în comun cu fraudele anterioare, ceea ce ridică întrebarea dacă acesta este într-adevăr beneficiarul principal”, scrie Business New Europe. Aceleaşi companii off-shore scoţiene sunt prezente şi în schema de spălare de bani din perioada 2010-2014, când 20 de miliarde de dolari, bani iliciţi proveniţi din Rusia, au trecut printr-o bancă din Moldova. Companiile au fost menţionate în raportul Kroll, potrivit căruia firmele off-shore înregistrate în Scoţia erau folosite alături de băncile lituaniene şi structuri ruse pentru a scurge aproape 1 miliard de dolari din cele trei bănci moldoveneşti.
 
Totodată, Ziarul de Gardă a publicat săptămâna trecută o investigaţie despre cum miliardul moldovenesc a fost spălat prin trei bănci letone şi despre legătura lui Plahotniuc cu una dintre aceste bănci - Pasta Banka. Încă în 2012, persoane cu cetăţenie rusă şi ucraineană au procurat acţiuni în Banca Socială, împrumutând bani prin intermediul Pasta Banka de la companii off-shore. Firmele off-shore care au oferit bani acestor persoane obscure au adrese scoţiene, în preajma altor firme off-shore legate de firme aparţinând lui Plahotniuc. Printre sursele de împrumut pentru procurarea acţiunilor la Banca Socială a fost şi firma Jet-Tech Industries Ltd, care au făcut transferuri prin Pasta Banka în perioada august-noiembrie 2012 în sumă de 23 de milioane de lei. Firma Jet-Tech Industries este vestită pentru tranzacţii anterioare dubioase cu afaceri din RM, iar directoare a acestei firme până în martie 2014 a fost Angelique Elizabeth Lilley din Noua Zeelandă, care conducea şi una dintre firmele care devenise proprietară a Publika.md, site din holdingul media al lui Plahotniuc.
 
Şi Jurnal.md a publicat o serie de articole despre implicarea anturajului oligarhului Plahotniuc în jaful secolului, despre cum a fost legalizat jaful de la Banca de Economii, despre cum se conturează profilul psihologic al lui Plahotniuc realizat acum câţiva ani de un psihiatru cu renume, dar şi despre alte matrapazlâcuri comise de către Al Capone de Grozeşti cu duble identităţi şi căutat de Interpol.
 
Revenind la scamatoria pe care ne-o demonstrează Plahotniuc, acompaniat de mascaţii de la CNA&Co, este de menţionat şi editorialul publicat acum două zile de prestigioasa agenţie americană Bloomberg: „Cel mai bogat oligarh din Moldova, Vladimir Plahotniuc, care deţine al doilea partid din coaliţia de guvernământ, este cel care controlează instituţiile de drept, precum şi cele de justiţie. Astfel, ancheta în cazul lui Filat a pornit cu acordul lui Plahotniuc. El s-a lăsat de fotoliul său din Parlament pentru a potoli mânia populaţiei, dar asta nu înseamnă că şi-a pierdut controlul asupra instituţiilor de stat, că democraţia brusc va înflori sau că va fi eradicată corupţia în RM”.
 
Amintim că anterior au fost prezentate informaţii oficiale privind monitorizarea lui Plahotniuc de Interpol, organizaţia internaţională cercetându-l pentru legături cu gruparea mafiotă din Federaţia Rusă, Solnţevskaia. Plahotniuc a minţit iniţial, ulterior fiind nevoit să-şi schimbe declaraţiile, în urma unor confirmări oferite de Ministerul de Interne. Oligarhul a minţit şi atunci când a izbucnit scandalul legat de dubla sa identitate, după ce s-a constatat că în perioada noiembrie 2009 - mai 2011 a folosit pe teritoriul RM numele Vladimir Plahotniuc, iar pe teritoriul României - numele Vlad Ulinici. Iniţial el a încercat să ascundă că are şi alte cetăţenii decât cea a RM, fiind nevoit să recunoască adevărul în urma investigaţiilor din presă.
 
Mai mulţi experţi au pus această lipsă de acţiuni din partea statului pe seama controlului pe care îl deţine Vladimir Plahotniuc asupra instituţiilor, acolo unde oligarhul şi-a promovat rudele şi oamenii loiali. Printre aceştia se numără preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al lui Plahotniuc şi membru al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, fondată şi patronată de Plahotniuc; deputatul PD şi şefa Comisiei Juridice, Raisa Apolschii, naşa de cununie a lui Plahotniuc; şeful Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, care are relaţii de rudenie cu persoane influente din PD. Din cercul de interese al lui Plahotniuc face parte şi omul de afaceri Dorin Damir, un alt fin al lui Plahotniuc (în 2012 în biroul lui Damir a fost alcătuită schema acţiunilor raider la Banca de Economii, cu participarea lui Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, a lui Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, şi a lui Victor Berlinski, fostul reprezentant al acţionarilor minoritari de la BEM), dar şi Ghenadie Sajin, partener de afaceri cu acesta, fost administrator al diviziei imobiliare a imperiului oligarhului moldovean, anterior şi director general al firmei Finpar Invest, care îşi are sediul în incinta hotelului Nobil, una dintre proprietăţile de lux ale lui Plahotniuc. Anume prin intermediul Finpar Invest, în urma unor hotărâri ale CSJ, au fost preluate insulele „La Izvor” şi Cafeneaua „Guguţă”. Totodată, sora lui Ghenadie Sajin este soţia fostului procuror general, Valeriu Zubco, demis de Parlament pentru participare la vânătoarea ilegală  din Pădurea Domnească şi tăinuirea omorului omului de afaceri Sorin Paciu.
 
Despre Plahotniuc presa a mai scris că  deţine hoteluri, bănci, televiziuni şi chiar un avion. Printre afacerile oligarhului se numără şi cele legate de presă, piaţa media din RM fiind monopolizată de prim-vicepreşedintele suspendat al PD prin intermediul agenţiilor de publicitate Casa Media şi Casa Media Plus. Presa a scris de nenumărate ori şi despre alte instituţii care fac parte din imperiul media al oligarhului. Este vorba de cel puţin patru televiziuni - Publika TV, Prime TV, Canal 2, Canal 3 şi trei posturi de radio - Muz FM, Maestro FM şi Megapolis FM.

Prezentăm în continuare o listă a celor care administrează afacerile lui Plahotniuc: Denis Clipco – „Drive”; Gheorghe Galuşca – „Nobil Air”; Vladimir Dnestrean – „Top Galeria”, „Argus-Teh”; Igor Cărăuş – „Futura Investimenti”; Egor Ertagaev – „Air Clasica”; Ecaterina Lozovanu – „Angel-S”; Sergiu Latîş – „Media Production”; Denis Dmitriev – „24h”; Veaceslav Baida – „Gerex-Cons”; Adrian Dobrin – „Codru Hospitality”; Ghenadie Sajin – „Finpar Invest”; Dorin Pavelescu – „Casa Media Plus”; Cezara Salinski – „Prime Management”, membru al Consiliului de Administraţie „Victoriabank”; Tamara Andruşca – vicepreşedintele Consiliului de Administraţie „Victoriabank”; director de departament la „Prime Management” SRL.
 
Deşi jurnaliştii au scris de nenumărate ori despre averea impunătoare a afaceristului, Plahotniuc nu a intrat niciodată în vizorul Comisiei de Integritate, nici măcar atunci când fostul deputat comunist Grigore Petrenco a prezentat un document privind vila de lux din Franţa care îi aparţine lui Plahotniuc şi pe care nu a declarat-o în perioada în care a fost deputat. Nici după ce jurnaliştii de investigaţie de la RISE au publicat fotografii în care Plahotniuc este surprins cum intră în curtea casei din oraşul francez Sciez membrii Comisiei Naţionale de Integritate nu au depistat vreo încălcare. Pe fondul acestui background impunător, mai mulţi politicieni şi lideri de opinie din RM au declarat pe parcursul ultimilor ani că Vladimir Plahotniuc a subjugat Republica Moldova, supranumindu-l drept cancerul ţării, iar de jumătate de an zecile de mii de oameni care participă la protestele organizate de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” cer tragerea la răspundere a acestuia.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.