Ei bine, aş vrea să vă spun că nimic din toate acestea nu este adevărat. Din surse sigure am aflat care sunt adevăratele motive ale blocajului în procesul de tratative privind constituirea noii alianţe. În primul rând, cauza principală de blocare se reduce la discuţiile aprinse şi controversate privind politica fiscală.
 
PLDM insistă să fie scăzute toate impozitele, eventual să se introducă un impozit unic, mult mai mic decât cele existente, şi, în paralel, să fie mărite substanţial salariile. Această propunere întâmpină o rezistenţă furibundă din parte PL.
 
Ca liberali adevăraţi, gata să moară în lupte politice pentru puritatea doctrinară, ei pledează cu înverşunare pentru păstrarea impozitelor existente şi limitarea rolului statului în manifestarea liberă a individului.
 
În această situaţie dificilă, PD încearcă să-şi asume rolul de mediator, căutând cu disperare miraculoasa soluţie de mijloc. Adică, să lase totul cum a fost, schimbând lucrurile din temelii.

O altă problemă, un adevărat măr al discordiei, este şi chestiunea moldovenilor care lucrează în Rusia. Analizând atent situaţia creată, cei trei lideri de partide pro-europene au ajuns la concuzia că în Rusia situaţia economică se va înrăutăţi considerabil, iar moldovenii noştri vor fi fugăriţi de acolo.

- Acum, s-ar putea să-l luăm de guler pe Dodon şi să-l aducem în faţa celor pe care i-a minţit, ca să fie sfâşiat de mulţimea revoltată, a spus la o şedinţă Ghimpu.

- Nu e timp pentru răzbunări meschine, i-a replicat Plahotniuc. Soarta ţării e mai presus decât jocurile politice de moment.

- Propun să-i chemăm acasă pe moldovenii din Rusia! – a sărit cu vorba şi Filat. Şi să creăm 100.000 de locuri de muncă bine plătite!

- De ce doar 100.000? – n-a fost de acord Plahotniuc. Hai să creăm 200.000 de locuri de muncă şi mai bine plătite!

- E-e-e! Dacă-i vorba pe asta, îi zbură definitiv muştarul lui Ghimpu, atunici eu, ca jurist, ca fost preşedinte de ţară şi preşedinte al CSI, propun să creăm 300.000 de locuri de muncă şi să scăpăm de controlul Kremlinului asupra R.Moldova.

Până la ora actuală, discuţiile aprinse, le-am putea spune chiar polemici cordiale, continuă cu aceeaşi intesitate şi par sa creeze adevărate blocaje, fapt remarcat subtil şi de mai tânărul lor coleg Dorin Chirtoacă.
 
Pe de altă parte, mai vârstnicul lor coleg Valeriu Streleţ spune că asta e o practică europeană – nimeni să nu afle cum liderii se păruiesc şi îşi rup cămăşile pentru binele poporului.
 
E o adevărată competiţie pentru crearea unei vieţi cât mai îmbelşugate pentru fiecare locuitor al potenţialei noastre republici.

Iată de ce nimeni nu trebuie să intervină brutal cu cereri extravagante de transparentizare a tratativelor, de oferire ale unor press releasuri privind mersul discuţiilor sau, ce e şi mai deocheat, de organizare a unor conferinţe de presă.
 
Păi aşa, unde ajungem noi, doamnelor şi domnilor? Chiar să nu existe un minimum de decenţă?

Şi dacă băgăm camerele de filmat acolo unde ei, aleşii nostri, îşi frământă creierii, ce o să înţeleagă deştepţii ăia care strigă – transparenţă, transparenţă?

O să înţeleagă ei de ce Ghimpu, bunăoară, cere retragerea lui Dorin Drăguţanu din fruntea Băncii Naţionale pentru sabotarea leului? Vă imaginaţi una ca asta?
 
Ghimpu l-a propus pe Dorin şi tot el cere acum înlocuirea lui cu o persoana competentă. Dar Plahotniuc! Se ceartă cu colegii de coaliţie de mama focului să fie scoşi din posturi Chetraru, Zumbreanu şi Cornel care prin cumul e şi Procuror General!
 
Filat se opune, dar Plahotniuc insistă! Sau Filat... Filat se bate cu pumnii în piept şi ameninţă că nu va fi creată nicio alianţă pană nu va zbura din fotoliu Baliţchi de la Vamă. Şi în general, până nu vor fi găsiţi oameni curaţi, curajoşi şi incoruptibili care să ocupe posturile cheie, nici să nu vă gândiţi la transparentizarea procesului de tratative!

Ei bine, spuneţi-mi vă rog, ce să înţeleagă din toate astea amărâţii ceea de ONG-işti cu toată societatea lor civilă?

Sper din tot sufletul că şi invitaţii Cabinetului din Umbră să împărtăşească punctul meu de vedere şi să terminăm odată şi odată cu ponegrirea liderilor celor trei partide. Să-i credem pe cuvânt pe aleşii nostri! S-a mai întâmplat vreo dată ca ei să ne mintă? Asta e! Putem avea încredere totală în onestitatea lor.
 
 Editorial de Val Butnaru,
„Cabinetul din Umbră”