De la Novorossia la Malorossia // Armand Goşu

De la Novorossia la Malorossia // Armand Goşu
Sursa: revista22online.ro Foto: rador.ro 25.07.2017 12:40
Nu-i linişte în Donbas, nici pe teatrul de război, unde în ultimele săptămâni s-au consemnat încălcări zilnice ale acordului de încetare a focului, şi nici în războiul propagandistic. Pe acest din urmă front, separatiştii pro­ruşi păreau să bată pasul pe loc, de ceva vreme. În­să, recent, la 18 iulie, „pre­şedintele“ autoproclamatei Republicii Populare Do­neţk, Aleksandr Za­harcenko, a anunţat într-o conferinţă de presă lansarea Pro­iec­tu­lui Malorossia.

Mai pre­cis, a anunţat semnarea unui „act constituţional“ prin care se în­fiin­ţează în trei ani un stat nou numit Ma­lo­rossia, în locul Ucrainei, a cărei denumire ar fi fost „discreditată“. Capitala va fi la Doneţk, pentru că - din nou - Kievul „s-a discreditat“. Steagul actual al Ucrainei va fi schimbat cu vechiul steag al lui Bogdan Hmelniţki. Timp de trei ani, partidele po­litice vor fi interzise, perioadă în care vor fi anchetate, judecate şi pronunţate con­damnările pentru „Maidan, Odesa, Don­bas“. Ceva detalii suplimentare a oferit „ministrul“ Aleksandr Timofeev, care l-a în­soţit pe şeful său, Zaharcenko, la con­ferinţa de presă. Potrivit acestuia, viitorul stat Malorossia va fi unul federal, regiunile bucurându-se de o largă autonomie. Cen­trul se va ocupa de bugetul federal, ar­mată şi serviciile secrete. Chiar dacă se va convoca o Adunare Constituţională, vii­torul e deja decis, Malorossia se va uni cu Rusia şi Belarus.
 
La prima vedere, acest proiect pare rodul imaginaţiei unui singur om, Zaharcenko. Celebru pentru excentricităţile şi neadec­vă­rile sale, Zaharcenko nu s-a consultat nici măcar cu propriul „parlament“ şi nici cu vecinii de la Lugansk, tovarăşi de se­pa­ratism prorusesc. El pretinde că „repre­zen­tanţi ai regiunilor ucrainene“ care ar fi participat la Doneţk la o întâlnire ar fi îmbrăţişat şi votat proiectul. La conferinţa de presă, Zaharcenko a fost însoţit şi de scriitorul rus Zahar Pri­le­pin, membru al Partidului Naţional Bolşevic, personaj extravagant, la rândul său.
 
Reacţiile internaţionale au fost cele previzibile. Kievul a protestat vehement, UE a criticat ideea, Franţa şi Ger­mania au ripostat şi ele, chiar şi Departamentul de Stat a luat atitudine. Re­ac­ţia Rusiei e ceva mai com­plexă. Boris Grîzlov, reprezentantul spe­cial al Rusiei în grupul de contact, a spus că Proiectul Malorossia nu este com­pa­ti­bil cu procesul de la Minsk de re­gle­men­tare a conflictului din Donbas. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, vede în el doar o iniţiativă privată a lui Za­harcenko. Însă experţii au aşteptat poziţia lui Vladislav Surkov, consilierul lui Putin, responsabil cu dosarele Doneţk şi Lu­gansk, omul care ar fi desenat scenariul anexării Crimeei şi războiului din Donbas.

N-au trebuit să aştepte mult, pentru că a doua zi, prin Aleksei Cesnakov, care a par­ticipat la o întâlnire cu experţii convocată de Surkov, acesta din urmă ar fi oferit un răspuns sibilinic. Bun pretext pentru men­ţinerea subiectului Malorossia pe agenda publică încă trei zile, în care alţi experţi au încercat să descifreze ce a vrut să spu­nă Surkov, prin Cesnakov. De fapt, noul proiect ar promova integritatea Ucrainei şi ar reprezenta alternativa la „euro-uto­pia“ promovată de Kiev, la care Doneţk răs­punde cu Malorossia.
 
În ce măsură e implicat Surkov în lansarea noului proiect e greu de spus în acest mo­ment. Cert este că denumirea Malorossia apare în corespondenţa electronică a lui Surkov, publicată în 2016 de hackerii ucrai­neni. Acolo este o scrisoare de la De­nis Puşilin, „preşedinte“ al parlamentului „Republicii Populare Doneţk“ care-i propune lui Skuratov împărţirea Ucrainei în trei, Novorossia, Malorossia şi Galiţia. În componenţa Malorossiei ar fi trebuit să intre regiunile din centrul Ucrainei, Ji­tomir, Hmelniţki, Kiev, Kirovograd, Pol­tava etc. În proiectul lui Zaharcenko, Ma­lorossia e noua denumire a întregii ţări, nume utilizat pe când Ucraina era gu­ber­nie în componenţa Imperiului Rus. Asta ar putea sugera schimbarea paradigmei, renunţarea la modelul anexării după sce­nariul Crimeei sau al Abhaziei şi Osetiei de Sud şi adoptarea celui după care RFG a în­ghiţit RDG, Rusia fiind în rolul Ger­maniei de Vest.
 
Deci, Proiectul Malorossia pare mult mai ambiţios decât vechiul proiect, No­vo­rossia, care fusese lansat oficial la 24 mai 2014 şi privea doar regiunile estice şi su­dice care urmau să se desprindă de Ucrai­na şi să formeze un alt stat. Între timp, atât Moscova, cât şi separatiştii din Don­bas au renunţat la proiect. „Preşedintele parlamentului Novorossiei“, Oleg Ţarev, a spus că proiectul e „îngheţat“ pentru că nu se înscrie în acordurile de la Minsk. Mai mult chiar, în ianuarie 2017, Za­har­cenko declara că nici măcar unirea re­giu­nilor separatiste Doneţk şi Lugansk nu es­te posibilă, pentru că ar încălca pre­ve­de­ri­le de la Minsk. Între timp, însă, s-a răz­gândit. Acum, Zaharcenko vrea nu doar o bucată, respectiv sud-estul, ci întreaga Ucraină.
 
Malorossia în traducere înseamnă Mica Rusie. Termenul a apărut în secolul al XIV, când Patriarhia de la Constantinopol a înfiinţat două mitropolii, pentru Veli­kaia Rus’Marea Rusie, şi pentru Malaia Rus’Mica Rusie. Documentele latine se re­fereau la Russiæ Minoris, iar regii Po­lo­niei enumerau printre provinciile pe care le stăpâneau şi Mica Rusie. În secolul al XVII-lea denumirea desemna Hetmanatul căzăcesc, iar după lichidarea acestuia a fost preluată de gubernia nou înfiinţată cu capitala la Kiev. Numele de Malorossia a fost mai apoi utilizat în secolul al XIX-lea pentru a desemna sudul şi vestul Ucrainei de astăzi.
 
Reintroducerea în circuitul politic a tot felul de denumiri istorico-geografice, că­rora li se atribuie caracteristici, dintre ca­re unele n-au nicio legătură cu realitatea asta cum este ea consemnată în cărţile de istorie, a devenit o veritabilă strategie po­li­ti­că. Poate că tocmai din această cauză, es­te puţin probabil ca Malorossia să fie doar un proiect al lui Zaharcenko. În spatele lui, se văd conturile Kremlinului. 


Armand Goşu

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI