La concret, el mi-a atras atenţia asupra faptului că „mulţi deputaţi fug din Parlament, pentru că nu mai vor să fie asociaţi cu mizeria de acolo”. Iar în calitate de exemple, mi-a dat cazurile deputaţilor Chiril Lucinschi, Victor Roşca, Liliana Palihovici. „E clar că acest Parlament e o parodie, o batjocură, nu reprezintă voinţa poporului exprimată în cadrul precedentelor alegeri parlamentare, dar mă miră că nimeni nu abordează la modul profesionist problema dizolvării lui şi organizării alegerilor parlamentare anticipate”. Intrigat, l-am întrebat ce are în vedere, nu înainte de a-i aminti că Parlamentul poate fi dizolvat doar în două cazuri: dacă nu reuşeşte învestirea Guvernului (după două tentative eşuate în acest sens) şi dacă nu adoptă legi timp de trei luni de zile. A treia posibilitate (nealegerea Preşedintelui) a dispărut după ce s-a revenit la formula directă de alegere a şefului statului. Sincer, credeam că va invoca argumente de genul: acest Parlament nu reprezintă opţiunea de vot exprimată pe 30 noiembrie 2014, unii partid nu i s-a permis atunci să participe la alegeri, iar ulterior instanţele de judecată i-au dat câştig de cauză, ceea ce e un motiv pentru dizolvarea Parlamentului etc. Dar cele ce mi-a spus el m-au pus pe gânduri.
La concret, jurnalistul respectiv crede că există încă o posibilitate reală de dizolvare a Parlamentului: deputaţii celor patru partide nemulţumite de situaţia care este la zi în Parlament (PSRM, PCRM, PLDM şi PL) trebuie să-şi depună mandatele, iar în paralel aceste partide să se adreseze la CEC cu solicitarea de a anula listele lor de candidaţi înregistrate pentru precedentele alegeri parlamentare. Fiind anulate aceste liste, ar fi automat anulate şi mandatele zecilor de deputaţi transfugi, care au venit în Parlament pe listele acestor partide, iar ulterior au părăsit aceste fracţiuni. Astfel, în Parlament ar rămânea mai puţin de o cincime din numărul de deputaţi, acesta ar deveni nefuncţional şi ar urma să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.
Colegul meu de breaslă admite că „pot fi găsite formule ca deputaţii transfugi să-şi păstreze mandatele, că CEC sau CC pot din nou lua decizii în favoarea anumitei forţe politice etc.”, dar spune că „se merită de încercat”, deoarece „acest exerciţiu va fi şi un fel de protest şi, chiar dacă nu va conduce la alegeri parlamentare anticipate, va scoate la iveală multe lucruri importante, care-i vor ajuta pe oameni să se orienteze corect din punct de vedere politic în timpul apropiat”.
Eu, personal, sincer, nu ştiu ce să cred. Nu sunt nici politician şi nici jurist pentru a mă expune la această temă. Dar, ca jurnalist, mi s-a părut interesantă abordarea, de aceea am şi făcut-o publică. Dvs. ce credeţi despre această idee?
Jurnal.md
