Proaspăt numit vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste, liderul democraţilor de la Chişinău a lansat la începutul săptămânii o amplă campanie de promovare a introducerii sistemului electoral uninominal în viitoarele alegeri din Basarabia. Pe toate canalele de televiziune ale lui Plahotniuc se discută doar despre uninominal şi beneficiile acestuia, tot Internetul este plin de bannere publicitare şi trolli care laudă iniţiativa democraţilor.

Autorul articolului de pe Cotidianul.ro mai scrie că, în curând, am putea avea la Chişinău un guvern minoritar PDM, susţinut în parlament de deputaţi independeţi, precum şi de puţinii parlamentari ai defunctului Partid Liberal Democrat din Moldova, partid care, de la arestarea liderului său, Vlad Filat, se află într-o disoluţie totală, iar marea parte a parlamentarilor PLDM au trecut, mai mult sau mai puţin formal, în tabăra lui Plahotniuc.

Siluirea legii electorale

Plahotniuc propune un sistem electoral uninominal pur, despre care ştie că nu va fi acceptat de nimeni altcineva din parlament, dar care are şanse să se negocieze cu socialiştii lui Dodon, cărora le-ar conveni de minune un sistem electoral mixt, sistem în care să funcţioneze principiul reprezentativităţii tuturor partidelor participante la scrutin şi care trec pragul electoral. Pentru socialişti, acest tip de scrutin le asigură victoria la viitoarele alegeri, ţinând cont de faptul că nordul şi sudul Moldovei votează, tradiţional, cu PSRM.

Opoziţia neparlamentară, formată din Andrei Năstase, Maia Sandu şi, de la distanţă, Renato Usatîi (primarul Bălţiului a fugit în Federaţia Rusă, unde se ascunde de justiţia moldovenească şi de unde îşi conduce partidul şi primăria), şi-a exprimat nemulţumirea faţă de uninominalul lui Plahotniuc şi anunţă proteste de amploare pentru a opri această modificare legislativă, care aproape că o scoate din viitoarea legislatură.

România tace şi plăteşte

La sfârşitul lunii februarie, s-a aflat la Chişinău delegaţia FMI, iar la presiunea acesteia, speakerul parlamentului moldovean, Adrian Candu, şi majoritatea parlamentară au retras proiectul legii amnistiei fiscale, votată deja în primă lectură. Proiectul, puternic criticat de societatea civilă, prevedea exonerarea de orice răspundere penală a persoanelor care îşi declarau veniturile obţinute ilegal.

În toate aceste trei luni în care proiectul de lege ce îi albea pe toţi cei care au participat la furtul miliardului, dar şi la mecanismul de spălare a celor 20 de miliarde de dolari americani din Federaţia Rusă, România nu a avut nicio poziţie publică, nu a fost niciun semn de la Bucureşti, către clasa politică de la Chişinău, de dezaprobare a acestui proiect de lege. Ba, din contră, Guvernul României a virat 50 de milioane de euro Republicii Moldova, bani ce reprezintă tranşa a doua dintr-un împrumut de 150 de milioane de dolari acordat de guvernul Ponta.

Cotidianul.ro scrie şi despre reţinerea fostului guvernator al Băncii Centrale a Moldovei, Leonid Talmaci, pentru implicare într-o operaţiune ce a constat în folosirea banilor a două bănci private şi a Fondului de Asigurare a Autovehiculelor, într-o operaţiune ce a vizat destabilizarea leului moldovenesc, în iarna anului 2015.

„Operaţiunea, aparent spectaculoasă, a CNA-ului moldovenesc (Centrul Naţional Anticorupţie) ridică câteva semne de întrebare, deoarece Leonid Talmaci este cunoscut în Republica Moldova ca fiind un profesionist desăvârşit al finanţelor, un om foarte corect, iar toată lumea face trimitere la mandatul său de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, când sistemul bancar de la Chişinău nu s-a confruntat cu probleme, precum furtul miliardului şi operaţiunile de spălare de bani din Federaţia Rusă”, adaugă autorul articolului.