Îmi amintesc că unul dintre deputaţii cu pricina, după conferinţa de presă, în timp ce ieşea din sală, le-a spus atunci ziariştilor: „Urmăriţi-ne în continuare!”

Ei bine, a trecut un an şi câteva luni şi cei 14 deputaţi au intrat cu hotărâre în Partidul Democrat. De ce nu au făcut-o chiar în decembrie 2015? De ce nu au sărit dintr-odată în PD? Probabil, pentru că au avut nevoie de o cugetare adâncă. Pesemne cei 14 s-au chinuit un an de zile să găsească cea mai bună soluţie pentru popor. Probabil, au avut mai multe opţiuni, între care şi aceea de a rămâne independenţi, dar după o reflecţie profundă de luni de zile oamenii au realizat că poporul vrea să-i vadă în Partidul Democrat. Şi ei au intrat, de dragul poporului, în Partidul Democrat. Tulburătoare poveste!

Acum cuvintele acelea din decembrie 2015 – „Urmăriţi-ne în continuare!” – mi se par purtătoare de o mare încărcătură semantică. Fostul comunist şi viitorul democrat ne sugera ce muncă enormă urmau să facă cei 14 timp de un an de zile. Reflecţii profunde, reflecţii şi analize chinuitoare, toate pentru a găsi soluţia cea mai avantajoasă pentru popor. Şi după un an, cei 14 ex-comunişti au găsit varianta izbăvitoare, cea în chip de aderare la PD.

Ei au făcut această alegere pentru popor, pentru simplii muritori. Mă gândesc acum că şi poporul ar trebui cumva să le mulţumească. Căci, nu-i aşa?, plecarea celor 14 din PCRM şi intrarea lor în PD a modificat substanţial viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din RM.

Iulian Ciocan