Deşi, Igor Dodon nu a fost niciodată agreat la Bucureşti, din cauza viziunilor sale geopolitice contrare interesului naţional al Republicii Moldova, în cadrul vizitei efectuate recent la Moscova, preşedintele moldovean a irosit inclusiv posibilitatea menţinerii unei relaţii formale cu România vecină. În capitala rusă, acesta a formulat pretenţii teritoriale faţă de România. El a spus că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc” şi şi-a exprimat regretul că, în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut. ”Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”, a spus el.

Oligarhia şi corupţia nu sunt valori europene

Potrivit unor analişti politici de la Chişinău, retorica anti-europeană a lui Igor Dodon avantajează actuala guvernare extrem de coruptă şi lipsită de credibilitate, Partidul Democrat (care controlează momentan puterea) pozând în unică forţă politică „pro-europeană” capabilă să-l oprească pe distrugătorul Dodon, care vrea să întoarcă Moldova spre Rusia. Exponenţii guvernării spun ceea ce vor să audă partenerii europeni şi occidentali ai Moldovei, tărăgănează reformele şi încearcă să-şi reabiliteze imaginea prin impunerea unei false realităţi mediatice.

Premierul Pavel Filip a fost primit luni de către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi de omologul său ucrainean, Vladimir Groisman. În ajun, într-un interviu acordat agenţiei „Ukrinform”, premierul moldovean a pledat pentru retragerea necondiţionată a trupelor ruse din Republica Moldova, iar la întâlnirea cu Vladimir Groisman a promis că Republica Moldova va sprijini Ucraina în soluţionarea conflictului armat din estul separatist.

Potrivit lui Pavel Filip, prezenţa trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova contravine Constituţiei. El a menţionat că mandatul actualei misiuni ruseşti de menţinere a păcii de la Nistru a fost îndeplinit şi a insistat „asupra transformării acesteia într-o misiune civilă cu mandat internaţional”. În opinia sa, aceasta va stimula procesul de negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean.

Cei doi premieri au semnat Foaia de parcurs privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene în 2017. Părţile urmează să întreprindă acţiuni care să sporească volumul comerţului dintre ţări, să intensifice cooperarea în domeniul livrării energiei electrice şi să elaboreze măsuri pentru a asigura livrarea gazului natural în regim revers, în cazul apariţiei unor situaţii de criză.

Ucraina vrea să transforme Nistrul într-o şuviţă de apă tehnică

Vizita premierului moldovean la Kiev a fost determinată în mare parte de necesitatea soluţionării unor probleme tehnice, după ce Ucraina şi-a anunţat intenţia de a construi şase hidrocentrale pe râul Nistru, râu care alimentează cu apă 80% din populaţia Republicii Moldova.

Premierul Groisman a declarat că Ucraina nu renunţă la proiectul de construcţie a hidrocentralelor, dar s-a convenit asupra creării unei comisii comune care să evalueze impactul funcţionării complexului energetic de pe Nistru asupra ecosistemului râului şi să elaboreze un regulament privind funcţionarea centralei de la Novodnestrovsk. Premierul ucrainean a dat asigurări că vor fi respectate normele ecologice, precizând că întreprinderea responsabilă de lucrări ”Ukrhidroenergo” şi ministerul Ecologiei din Ucraina vor informa permanent autorităţile de la Chişinău despre derularea lucrărilor.

La sfârşitul lunii ianuarie, întreprinderea ”Apă-Canal Chişinău” şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu intenţia Ucrainei de a construi cele şase hidrocentrale pe fluviul Nistru. Potrivit furnizorului de apă, aceasta va duce la scăderea considerabilă a nivelului apei, fapt ce va face dificilă asigurarea cu apă potabilă a municipiului Chişinău. Mai mult, „apa la aceste hidrocentrale va fi tratată termic, respectiv, temperatura apei care va ajunge în aval de la Novodnevstrovsk şi de la noile hidrocentrale ar putea fi tehnică, nu potabilă”, se arată în comunicatul ”Apă-Canal Chişinău”.

Ucraina vrea să revină pe piaţa energetică a Moldovei

Vladimir Groisman a exprimat disponibilitatea Ucrainei de a relua exportul de energie electrică în Republica Moldova. La ora actuală, Moldova este asigurată cu energie de către Centrala de la Cuciurgan, gestionată de regimul separatist de la Tiraspol – „un furnizor care şantajează Moldova la indicaţiile Rusiei şi care poate pune în pericol securitatea energetică a statului”, susţin experţii.

„Noi vedem posibilităţi de aprofundare a cooperării pe dimensiunea exportului de energie electrică şi asigurarea unei situaţii energetice mai durabile şi mai independente pentru vecinii şi partenerii noştri”, a menţionat prim-ministrul ucrainean. Declaraţia vine în contextul în care autorităţile de la Chişinău tocmai au anunţat o licitaţie pentru procurarea energiei electrice în 2017 şi 2018.

Control comun la frontieră

În cadrul întrevederii cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, premierul moldovean a spus că autorităţile de la Chişinău susţin integritatea teritorială a Ucrainei şi pledează pentru soluţionarea paşnică a conflictului din Donbass: "Am reafirmat disponibilitatea Republicii Moldova de a sprijini în continuare Ucraina în eforturile sale de a soluţiona prin mijloace politico-diplomatice criza din Donbass", a menţionat Pavel Filip.

La rândul său, Petro Poroşenko a menţionat că va susţine Chişinăul în demersurile sale privind retragerea armatei ruse de pe teritoriul Moldovei: "Doar prin acţiuni comune va fi posibilă reîntregirea Moldovei. Ucraina va face totul pentru a susţine integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Moldovei. Ucraina va fi activă şi decisivă, inclusiv în formatul de negocieri 5+2", a precizat preşedintele Ucrainei.

Cei doi oficiali au discutat şi despre crearea primelor puncte vamale mixte la frontiera moldo-ucraineană. Este vorba de efectuarea controlului în comun la punctele de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisc, Palanca-Maiaki-Udobnoe şi Giurgiuleşti-Reni. Potrivit autorităţilor de la Chişinău şi Kiev, controlul mixt la vama moldo-ucraineană va consolida lupta împotriva contrabandei.

La ora actuală, din segmentul de frontieră de 939 km care separă Republica Moldova de Ucraina, 405 km este controlat de autorităţile separatiste de la Tiraspol, autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova neavând nici un control asupra acelei porţiuni de hotar. În cadrul întrevederii cu premierul moldovean, Petro Poroşenko a spus că „frontiera moldo-ucraineană este o frontieră a prieteniei, transparenţei şi eficienţei”.

Vitalie Călugăreanu,
Deutsche Welle