Ce este de făcut în această situaţie? Ce ar trebui să facă partidele antioligarhice şi veritabil pro-europene pentru a dejuca scenariul de sute de milioane de euro în care a investit duetul criminal?
Există voci care consideră că boicotul ar fi soluţia. Nu participăm la alegeri şi, deci, nu facem jocul lui Plahotniuc. Tot unele dintre aceste voci au criticat dur boicotarea referendumului de duminica trecută ce viza demiterea lui Chirtoacă, întrucît, în urma boicotului, primăria capitalei a ajuns pe mâna coordonatorului.
I-aş ruga pe apologeţii acestei propuneri să răspundă la câteva întrebări esenţiale.
1.Din cele peste 40 de partide, care – în afară de Platforma DA, PAS, PLDM, PN – ar mai da curs unei asemenea iniţiative?
2.Dacă la alegeri vor participa circa 40 de formaţiuni politice, scrutinul va fi sau nu validat de comunitatea internaţională?
3.Admiţând, ipotetic, că boicotul a reuşit, cine va conduce în continuare Republica Moldova? Procuratura, CNA, instanţele de judecată, Poliţia, Vama, etc.?
Răspunsul la prima întrebare este la suprafaţă. La doar o simplă trecere în revistă a formaţiunilor înregistrate la MJ înţelegi că marea lor majoritate sunt partide-ştampilă şi toate acestea încap într-un singur buzunar al lui Plahotniuc. Cu siguranţă, peste 85 la sută dintre ele vor mima participarea la alegeri, asigurând o victorie zdrobitoare binomului odios.
În ce priveşte nerecunoaşterea alegerilor, să vedem dacă există, în acest sens, precedente. Nu, nu există şi nimeni nu dă garanţii în alb că, în urma boicotului, alegerile nu vor fi recunoscute. Dimpotrivă, avem cazuri ieşite din comun când comunitatea internaţională a recunoscut alegeri fraudate, cu încălcări grave, la vedere. Nu, nu mă refer la ţări de aiurea, ci chiar la scrutinul din 30 noiembrie 2014 şi mai ales la cel prezidenţial de anul trecut din Republica Moldova, când Plahotniuc a falsificat alegerile în favoarea lui Dodon.
Şi răspunsul la întrebarea a treia nu e greu de intuit. Puterea va fi gestionată pe o perioadă nedeterminată de timp şi după boicot de către regimul criminal. Ţinând cont de dexteritatea oligarhatului de a inventa stratageme şi a rezolva orice prin intermediul Curţii Constituţionale, ne putem aştepta la o legiferare a guvernării nocturne cel puţin pînă la “alegerile” din 2022.
Pe de altă parte, este evident că participarea la sufragiile din toamna următoare în conformitate cu (ne)regulile mixte ale lui Plahotniuc, cu circumscripţiile croite după chipul şi asemănarea cu Dodon, cu finanţare copioasă din miliardele furate, cu un CEC aservit, cu o presă monopolizată, cu o poliţie condusă de la GBC nu prevesteşte nimic bun pentru Opoziţie şi pentru cetăţeni.
Iată de ce înainte de a alege soluţia boicotului – o capitulare evidentă în faţa lui Plahotniuc -, este nevoie de o conjugare de eforturi a întregii societăţi pentru a deschide calea către alegeri cât de cât libere.
Primele semne pozitive deja şi-au făcut apariţia. Formalizarea unui bloc electoral antioligarhic şi pro-european reprezintă o lovitură năucitoare pentru binomul penal. Şi lucrurile, pe această dimensiune, nu se termină aici.
Societatea civilă a venit şi ea cu o iniţiativă salutabilă privind iniţierea unui referendum cu privire la anularea legii strâmbe a lui Plahotniuc şi Dodon, plebiscit care are toate şansele de reuşită, dacă nu va fi boicotat sau obstrucţionat de adepţii capitulării.
Deloc mai prejos ca importanţă sunt şi acţiunile opoziţiei pe plan extern. Bruxellesul este la ora actuală la unison cu liderii autentic pro-europeni şi şi-a revizuit temeinic relaţia cu guvernarea cleptocratică de la Chişinău. Mai multă insistenţă, mai multă perseverenţă şi regimul va fi pus la perete de partenerii noştri de dezvoltare, inclusiv prin includerea lui Plahotniuc şi a ciracilor săi într-o listă Magnitski, cu interzicerea de a intra în ţări civilizate şi cu îngheţarea tuturor activelor deţinute de aceştia.
Dosarul penal in rem, instrumentat de DIICOT, în care figurează coordonatorul mafiei şi anturajul acestuia, dosarul penal deschis de Scotland Yard, în care Plahotniuc a fost denunţat de killerul Proca drept comanditar al asasinatului lui Gorbunţov sunt elemente care-l pot determina pe acesta să se retragă din viaţa publică şi chiar să răspundă pentru faptele sale când vor fi dovedite.
Dacă regimul nu va înţelege să respecte democraţia şi valorile fundamentale ale acesteia, să se conformeze condiţionalităţilor dure ale Europei, există posibilitatea iniţierii unor acţiuni de protest de nerecunoaştere a alegerilor parlamentare în cazul în care acestia vor fi fraudate.
Ar putea fi şi ultima soluţie, dar şi ultima redută în calea libertăţii pentru poporul Moldovei.
Jurnal.md
