Până a-i răspunde acestui tânăr, aş vrea să-mi expun şi eu opinia pe marginea subiectului cu pompierii. Autorii emisiunii au promis că vor reveni duminica viitoare cu unele explicaţii. Eu cred că nu e nevoie nimic de explicat sau de justificat. Ceea ce rămâne de făcut este să-şi ceară scuze pentru gafa comisă şi să meargă mai departe. A greşi e omeneşte. Mai ales cei care au un volum mare de muncă sunt supuşi riscului de a greşi mult mai mult decât cei care stau pe tuşă şi comentează. Nu e greu să greşeşti într-un gen atât de dificil cum e pamfletul, greu este să-ţi recunoşti greşeala. Gata, întoarcem fila.

Să revenim la teza preluată de tânărul nostru din repertoriul buhăieşilor. Apropo, nu v-aţi întrebat niciodată din ce trăiesc băieţii ăştia care nu fac nimic, ci doar îi critică pe cei care fac ceva? Dacă nu faci nimic, ci doar lehăieşti cât îi ziulica de mare, înseamnă că cineva te plăteşte pentru asta, nu? Ei bine, nu vă grăbiţi cu răspunsurile: a fost doar o simplă întrebare dostoievskiană.

Aşadar, să ne lămurim ce e cu dihania asta de propagandă care devorează Jurnal TV. Recunosc: nu este nimic mai jenant decât să-ţi aperi postul la care lucrezi. Chestia asta ar trebui s-o facă numeroasele ong-uri de presă care-s specializate în deontologie, dar fiindcă ele tac, trag concluzia că deontologii de toate orientările sunt de acord cu învinuirile.

În viziunea lor, în ce constă propaganda de la Jurnal TV? În două chestiuni: critica constantă şi virulentă, uneori, a guvernării cleptocrate condusă de bagheta Coordonatorului şi susţinerea primei forţe politice protestatare Platforma DA şi a liderului Andrei Năstase.

Să mai fac o paranteză. În timpul campaniei prezidenţiale, când JTV a sprijinit-o masiv pe Maia Sandu, nu l-am văzut pe niciun deontolog să strâmbe din nas. Nimeni n-a spus că-i pute a propagandă când era atâta Maia Sandu pe sticlă. Consecvenţa, mon cherilor, consecvenţa!

Atunci, în 2010, când Jurnalul vorbea despre fărădelegile Căpcăunului, nimeni nici nu voia să ne asculte. Acum doar retardaţii nu aruncă în el cu pietre. Acum sfânta revoltă şi neprihănita mânie le animă sufletele şi inimile comsomoliste. Culmea, chiar şi la Bucureşti şi la Bruxelles, via Washington, se discută acele lucruri pentru care noi eram bătuţi cu pietre în 2010.

Înţeleg bine că aceste presiuni se fac cu scopul ca noi s-o lăsăm mai moale cu criticile la adresa Căpcăunului. Dacă sunt arestaţi oamenii care au protestat paşnic împotriva acestui regim, noi trebuie să fim echidistanţi şi să admitem că e normal să fii aruncat în închisoare pentru un drept constituţional de a protesta. Mă mir de ce nu a fost arestată bătrâna care tot dădea în poliţişti cu poşeta ei cam uzată?

Dacă este batjocorită public o judecătoare care a dat dreptate Platformei DA după colectarea celor 400.000 de semnături, Jurnal TV nu trebuie să-i ia apărarea. E propagandă! Dacă procurorii vin noaptea cu percheziţii la un bătrân şi-i spun în zeflemea că poate să se plângă la CEDO dacă nu-i place ceva, noi nu trebuie să ne revoltăm. Fiica acestui bătrân este o cunoscută adversară politică a Căpcăunului şi JTV ar face propagandă dacă s-ar plasa de partea avocatei hăituite.

Poate că cineva consideră pe bune că anume în acest fel ar trebui să ne comportăm ca ziarişti şi cetăţeni. Eu nu cred astfel. N-am să fiu echidistant şi deontolog cu hoţii, cu coordonatorii mafiei, cu agenţii Kremlinului, cu detractorii idealurilor româneşti şi cu bunul-simţ.

După această mărturisire, aştept să fiu citat la Consiliul de Presă şi la alte instanţe morale de presă. Cu condiţia să existe moralitate în ţarcul nostru.

Val BUTNARU