Aleea clasicilor din centru capitalei a fost neîncăpătoare, circa 300 de oameni au venit să omagieze 160 de ani de la naşterea marelui poet român, Mihai Eminescu. Politicieni, poeţi şi oameni simpli s-au întrecut în declaraţii şi în recitat poezii din opera Luceafărului. Primul pe Aleea Clasicilor şi-a făcut apariţia liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu. Acesta a declarat că Eminescu este simbolul naţional al poporului nostru, însă nu a putut să recite vreo poezie din opera Geniului românesc. „Ştiu... Cobori în jos, luceafăr blând ... şi mai departe cine mă ajută ...”, a spus Lupu. Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase a fost mai caustic şi a recitat un fragment din „Scrisoarea III”: „Cum nu vii tu, Ţepeş, doamne”. Potrivit ministrului, aceste versuri sunt foarte actuale cu realităţile din Republica Moldova. Viceprim-ministrul pentru reintegrarea țării, Victor Osipov a fost mai romantic, în această zi în care ninsoarea nu mai contenea şi a făcut o dedicaţie femeilor şi recitând poezia „Atât de fragedă”. De „Pe lângă plopii fără soţi”, şi-a adus aminte preşedintele interimar al statului, Mihai Ghimpu. „Versurile eminesciene sunt frumoase toate, dar mai aproape de inima este lirica de dragoste, poeziile pentru femei, pe care le-am rostit în tinereţe iubitelor”, susţine Ghimpu. Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a fost nostalgic, amintindu-şi de copilărie. Solicitat să recite o poezie din creaţia eminesciană, acesta şi-a amintit „Fiind băiat, păduri cutreieram”. În comparaţie cu liderul PD, ministrul Culturii şi Turismului a recitat mai multe strofe din poemul „Luceafărul”. „Toată creaţia eminesciană este impresionantă, dar mai aproape de inima este poezia lirică, iar poemul „Luceafărul”, este opera desăvârşită”, susţine Focşa. Poetul Iulian Filip susţine că suntem un neam norocos că Eminscu este unul dintre noi. „Francezii îl au pe Hugo, Spaniolii pe Goethe, nemţii pe Cervantes, noi îl avem pe Eminsecu – cartea de vizită şi puţine sunt popoarele care au asemenea cărţi de vizită”, susţine Filip. În acelaşi timp, poetul a declarat că simbolul literaturii româneşti se focalizează în unul din sonetele lui: „Afară-i toamnă”. Un fost deţinut politic, Dumitru Popa a declarat că în 1989 pe 15 ianuarie, aici a fost ticluit primul miting anticomunist neautorizat. „Acesta a pornit de la monumentul lui Lenin până la Academia de Ştiinţe din Moldova şi s-a scandat „Grafie latină”, „Limba română””, susţine Popa. Deţinutul politic a subliniat că versurile actuale sunt cele din Scrisoarea a treia. În timp ce politicienii îşi amintesc mai greu poezii, copii de clasa a treia, veniţi „să pună o floare la bustul marelui poet şi să recite câte o poezie din creaţie lui”, au spus cu uşurinţă şi fără vreo emoţie de microfon sau camera de luat vederi „Mai am un singur dor”, „Cântecul străinătăţii” sau un fragment din „Luceafărul”.