Textul integral, semnat de Consiliul editorial al FT, și citat de Digi24.

Majoritatea guvernelor europene, sprijinite de principalele partide politice din Parlamentul European, iau adesea poziție în apărarea independenței justiției și a statului de drept în clubul celor 28 de țări. Acum e timpul să-și transforme vorbele în fapte. UE derulează un proces de numire a primului șef al noului Parchet European. Ar trebui să aleagă persoana cea mai potrivită pentru această funcție. Ea este Laura Codruța Kovesi, un procuror curajos și remarcabil din România.

Sunt mai multe argumente excelente în favoarea d-nei Kovesi. Nu în ultimul rând, unul dintre ele este acela că Guvernul României, care a început să încalce în mod repetat normele europene și statul de drept, se opune cu încrâncenare numirii ei. Fără îndoială, ceilalți doi candidați la această funcție, unul din Franța și unul din Germania, ar putea îndeplini bine această funcție. Dar niciunul dintre ei nu are experiența din prima linie a d-nei Kovesi, cea a luptei dificile și uneori singuratice împotriva corupției politice, adând înrădăcinată în țara ei.

Numită șefă a DNA în 2013, în mandatul d-nei Kovesi au fost date numeroase condamnări împotriva unor miniștri, membri ai Parlamentului și primari pentru fraudă, abuz în serviciu și alte infracțiuni. Datorită muncii ei neobosite, a câștigat respectul partenerilor României. La aderarea României în UE, în 2007, Uniunea a insistat ca România să fie plasată sub un mecanism special de supraveghere, din cauza istoricului îngrijorător privind statul de drept.

Efortul d-nei Kovesi i-a inspirat pe milioane de compatrioți să ceară clasei politice să nu mai împiedice mult-întârziata decontaminare a vieții publice din România. Dar a fost răsplătită cu dușmănia guvernului condus PSD și a lui Liviu Dragnea, omul forte din spatele lui. Guvernul a manipulat demiterea ei în iulie 2018, în ceea ce poate fi descris ca o încălcare deșănțată și de neiertat a regulilor europene privind independența justiției.

Forțele antireformă din guvernul României și din sistemul judiciar sunt atât de disperate să o împiedice pe d-na Kovesi să devină primul procuror-șef al UE, încât a fost pusă sub investigație luna aceasta pe baza unor acuzații șubrede de abuz în serviciu. Această încercare nerușinată de a o discredita pe d-na Kovesi a coincis cu o ordonanță de urgență menită să reducă brusc independența direcției anticorupție pe care ea a condus-o timp de 5 ani cu atâta distincție. Klaus Iohannis, președintele orientat spre reformă al României, a avut dreptate când a avertizat că țara sa nu trebuie să fie la „la cheremul celor care vor să impună control politic asupra justiției”.

E încurajator că două comisii ale Parlamentului European au recomandat-o pe d-na Kovesi pentru funcția de procuror-șef. Totuși, lucrurile nu sunt bătute în cuie. Decizia finală trebuie luată împreună cu Consiliul European, care reunește guvernele naționale, și Parlamentul European. Guvernul României pune presiune pe consiliu pentru a scădea șansele d-nei Kovesi.

Numirea ei i-ar pune pe liderii UE în poziția de a desconsidera dorințele exprimate apăsat ale unui guvern care deține președinția rotativă a UE, de la începutul lunii ianuarie. Din fericire, totuși, tradiția UE de a face compromisuri și de a trata cu deferență dorințele unui stat mebru nu are întotdeauna câștig de cauză. În 2017, liderii europeni au trecut peste obiecțiile guvernului naționalist din Polonia și au luat decizia corectă, numindu-l din nou pe Donald Tusk în funcția de președinte al consiliului. Ar trebui să arată aceeași hotărâre acum și să-i dea funcția de procuror-șef d-nei Kovesi.