Președintele Alexander Lukașenko, care conduce fostul stat sovietic din 1994, a spus, vineri, că este pregătit pentru unirea cu Rusia, scrie Newsweek, care citează The Moscow Times.

Lukashenko a făcut comentariul în timpul celei de-a treia zi de discuții bilaterale cu președintele rus Vladimir Putin. De altfel, există de mult zvonuri că acest lucru s-ar putea întâmpla. Între cele două națiuni există un acord de bună înțelegere în vigoare de la sfârșitul anilor ‘90.

„Noi doi ne-am putea uni mâine, fără nicio problemă. Însă sunteți voi - ruși și belaruși - gata? Suntem gata de unire și de consolidarea eforturilor, statelor și popoarelor imediat ce suntem pregătiți”, a spus Lukashenko, potrivit Interfax.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin se îndoiește de existența statelor independente total: „Pur și simplu nu există state total independente în lume. Lumea modernă este o lume definită de interdependență”. Drept argument, el a folosit exemplul Uniunii Europene.

Putin a sugerat din nou că prezența militară a Statelor Unite în Europa a subminat suveranitatea statală a respectivelor țări: „Credeți că vreuna dintre țările europene vrea ca rachete americane cu acțiune medie să apară în Europa? Nimeni nu vrea asta. Însă stau și tac. Unde este suveranitatea lor?”.

Mandatul de președinte al lui Vladimir Putin se va încheia în 2024, iar constituția în vigoare îi interzice să mai candideze. Însă Newsweek notează că prin crearea unui nou stat, prin unirea cu Belarusul, Putin ar putea fenta prevederile constituționale.

Putin, Lukașenko și declarațiile contradictorii

Chiar și așa, relațiile dintre cele două state sunt oscilante. În decembrie 2018, președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a acuzat Rusia că pregătește anexarea țării sale și că mai mulți politicieni ruși analizează posibilitățile prin care Belarusul se poate alătura din nou Rusiei, scria Associated Press.

Lukașenko a adăugat că oficialii ruși nu s-au gândit la consecințele negative pe care le-ar avea anexarea Belarusului și a promis că nu va lăsa niciun alt stat să încalce suveranitatea țării sale.

Mai mulți oficiali ruși au sugerat că problemele în relația cu Belarusul ar putea fi soluționate prin „integrarea profundă” a țării în Rusia. Președintele Lukașenko spune că, de fapt, „integrarea profundă” înseamnă anexare și a criticat măsurile prin care Rusia încearcă să constrângă Belarusul pentru a accepta un asemenea scenariu.

Taxarea mai dură a petrolului ar costa economia Belarusului miliarde de dolari, pe care guvernul nu își permite să le plătească.

„Înțeleg ce înseamnă toate aluziile astea: vă lăsăm să luați petrol, dar voi trebuie să rupeți țara și să vă alăturați Rusiei”, a spus Lukașenko.

Președintele Belarusului și Vladimir Putin, președintele Rusiei, au avut un schimb de replici în timpul unei dezbateri televizate, după de Lukașenko l-a acuzat pe Putin că a crescut prețurile la energie pentru a forța mâna autorităților de la Minsk.

„Întotdeauna îmi pun întrebarea asta: care este scopul acestor măsuri? V-ați gândit la consecințe? Cum va arăta acest lucru în țara noastră, în țara voastră, în toată comunitatea internațională? Este gata Rusia să ne anexeze cu totul, ca țară, sau vrea să ne rupă în mai multe regiuni pe care să le incorporeze apoi în teritoriul său? Când se vorbește despre integrare profundă se vorbește, de fapt, despre anexarea celor șase oblasturi ale Belarusului”, a spus președintele Belarusului.

Belarusul face parte, din 1997, din Uniunea Statală Rusia-Belarus, însă războiul din Georgia și cel din Ucraina, precum și anexarea Crimeei au ridicat semne de întrebare cu privire la intențiile Rusiei.

„Nu se va întâmpla niciodată. Suveranitatea este sacră pentru noi”, a concluzionat Lukașenko.

„Mulți visează la anexarea celui mai apropiat aliat. Vor cu disperare ca Belarusul să nu se apropie de Occident, așa cum s-a întâmplat cu Ucraina. Ei nu consideră Belarusul o entitate separată de Rusia. Putin își face griji cu privire la ce s-ar întâmpla dacă Lukașenko nu ar mai fi președinte și sunt deja mari probleme. Relația economică nu mai este deja satisfăcătoare pentru Rusia și, de când a anexat Crimeea, Moscova a simțit că nu mai are susținerea politică a Minskului”, spune analistul politic Konstantin Kalachyov, într-un interviu acordat The Indepedent.

Alexander Lukașenko a declarat și că a respins cererea Rusiei de a construi o bază aeriană militară în Belarus, motivând că legăturile militare strânse dintre cele două țări fac inutil un asemenea proiect.

Dorința Rusiei de a deschide această bază aeriană a ridicat temerea că Moscova ar putea să o folosească pentru a prelua controlul în Belarus, așa cum a făcut-o în Crimeea, unde s-a folosit de bazele militare navale pentru a anexa peninsula, în 2014.

Lukașenko a precizat că nu are de gând să taxeze Rusia pentru utilizare a două baze militare situate pe teritoriul Belarusului: un centru de avertizare radar și un centru de comunicații navale.