image
Sursa foto: jurnal.md

Alexandru Slusari: „Avem nevoie de un program de industrializare la scară mică a zonelor rurale” (INTERVIU)

În cadrul unui interviu acordat portalului Tribuna, Alexandru Slusari, vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, s-a referit la un şir de probleme social-economice şi la soluţiile ce se impun.

T: Dle Slusari, recent Platforma DA și PAS împreună cu societatea civilă au lansat angajamentul privind creșterea veniturilor pentru salariați și pensionari. Nu considerați că este o promisiune electorală banală?

A.S.: Nu știu dacă este o banalitate simplă faptul că peste 553 mii de pensionari din numărul total de aproape 709 mii primesc pensia sub 2000 lei, iar la 85% din ei pensia este mai mică decât minimul de existență, oricum și acesta de mizerie în țara noastră. Noi suntem obligați să îndeplinim prevederile art. 47 din Constituție, care obligă statul să ia măsuri pentru ca orice om să beneficieze de un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei sale. Mă refer la cele mai elementare lucruri: alimentație, îmbrăcăminte, locuinţă, îngrijire medicală, precum şi serviciile sociale necesare. Propunerile noastre de ordin social-economic, prezentate recent, sunt bazate pe calcule reale privind creșterea investițiilor private și publice, micșorarea substanțială a cotei economiei tenebre, îmbunătățirea climatului de afaceri, lichidarea acordurilor de cartel, combaterea intransingentă a corupției mari și edificarea statului de drept. În realizarea acestor măsuri este importantă abordarea sistemică, adică toate obiectivele menționate trebuie să fie implementate concomitent și rapid. Doar atunci ele vor fi cu adevărat eficiente. Dar cel mai important factor pentru realizarea acestor reforme este voința politică, pe care o avem mai mult decât suficientă, întrucât formațiunile noastre au întrunit mai multe persoane, care niciodată nu au avut tangențe cu diferite grupări aflate la putere. Acum activitățile economice în Moldova sunt subordonate interesului politic al unui clan mafiot, care cu orice preț vrea să rămână la guvernare. După ce vom prelua puterea, vom implementa o politică benefică dezvoltării economice și intereselor sociale ale cetățenilor noștri.

T: În țările civilizate propășirea economică și bunăstarea cetățenilor sunt posibile în mare parte datorită existenței unui segment puternic dezvoltat al businessului mic și mijlociu. Credeți că asemenea teză este valabilă și pentru Republica Moldova?

A.S.: Mi-ar place să răspund afirmativ, dar aș minți. Într-adevăr, practica mondială denotă că anume businessul mic și mijlociu generează mai multe locuri de muncă, asigură o concurență echilibrată, aduce mai multă eficacitate investițiilor și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. În Moldova sectorul businessului mic și mijlociu produce mai puțin de 1/3 din PIB, de 2 ori mai puțin decât în orice altă țară a UE. Politica de stat actualmente este țintită pe concentrarea economiei în mâinile companiilor mari. La 21 iulie 2016 Parlamentul, sub presiunea partenerilor externi, a adoptat o nouă lege cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Art. 12 din lege prevede că statul acordă facilităţi fiscale pentru dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii prin stipulările din Codul fiscal. Totodată, potrivit aceluiași articol, întreprinderile respective vor beneficia de o cotă minimă din contractele de achiziții publice, după cum stabilește legislația privind achizițiile publice. Cu regret, însă putem constata că de la adoptarea legii respective, autoritățile statale nu au întreprins nimic pentru executarea mai multor prevederi din aceasta. Se repetă din nou situația când legile aprobate de această guvernare coruptă și ipocrită, rămân doar pe hârtie.

T: Reieșind din toate acestea și, în mod special ținând cont de importanța vitală a domeniul businessului mic și mijlociu pentru reabilitarea social-economică a Moldovei, ce măsuri se cer implementate?

A.S.: Statul trebuie să întreprindă o serie de pași importanți pentru a crea condiții prietenoase de dezvoltare a sectorului respectiv. Se impune, spre exemplu, micșorarea cu 50% a cotei impozitului pe venit în următorii 5 ani pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii din sfera producerii. Apoi trebuie de introdus în mai multe ramuri ale economiei (agricultură, comerț, IT etc.) un impozit consolidat pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, care va comasa un număr maxim de impozite și taxe actuale. Și simplificarea evidenței contabile pentru aceste întreprinderi ar fi extrem de utilă. Mai trebuie de stabilit neîntârziat în legislația privind achizițiile publice a unei cote minime pentru întreprinderile mici și mijlocii și a unui mecanism funcțional de implementare.

Este extrem de necesar să identificăm mai multe surse bugetare, precum și un număr maxim de fonduri externe pentru finanțarea, în condiții de facilitate, a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Asta se poate face prin granturi, dobânzi preferențiale la credite, majorarea semnificativă a Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile care nu dispun de gaj suficient, etc. În vederea accesării finanțărilor facilitate, prioritate trebuie să li se acorde întreprinderilor din sfera producerii, tinerilor antreprenori și femeilor antreprenoare. Să implementăm mai multe proiecte în vederea creării și dezvoltării unei rețele de centre de consultare a întreprinderilor micro, mici și mijlocii, precum și incubatoarelor de afaceri cu infrastructură de suport, destinate acestor întreprinderi, precum și a clusterelor, care presupun o concentrare geografică a mai multor companii cu activităţi interconectate gen producători, furnizori, institute de cercetare etc., în scopul creşterii productivităţii şi competitivităţii firmelor implicate.

În general, există foarte multe lucruri care pot fi implementate pentru a dezvolta sectorul și, implicit, pentru a opri exodul masiv al oamenilor activi din Republica Moldova.

T: Dar cu patentele ce facem?

A.S.: Sistemul actual de activitate a persoanelor fizice în baza patentei de întreprinzător are nu atât conotație economică, cât socială. Zeci de mii de oameni nu fac business cu patente, ci supraviețuiesc. În condițiile lipsei locurilor de muncă cu salarii decente, mulți conaționali de-ai noștri pur și simplu nu au alte surse de venit. Sistarea acestui sistem ar însemna accelerarea migrației. Iată de ce comerțul cu amănuntul în baza patentelor și fără aparate de casă, trebuie menținut cel puțin pentru următorii 5 ani în ideea că aceasta va fi o perioadă benefică pentru dezvoltarea economiei și în special a sectorului businessului mic. Evident, cu condiția că se va schimba actuală guvernare, care tocmai i-a adus pe acești oameni la sărăcie lucie.

T: Dle Slusari, cum apreciați activitatea Guvernului în gestionarea sectorului agro-industrial?

A.S.: Eu aș spune inactivitatea… Deja de mulți ani fermierii și țăranii din Republica Moldova suferă din cauza acordurilor de cartel și a lipsei soluțiilor la comercializare a produselor agricole în anii de supra-producere. Dar în anul curent indiferența și cinismul guvernanților a atins cota maximă! Dezastrul, lipsa politicilor elementare în domeniu a afectat grav populația rurală. De exemplu producătorii și colectorii de nuci s-au confruntat anul acesta cu prăbușirea nejustificată și coordonată a prețurilor de achiziții. În satele noastre un kilogram de miez de nucă este achiziționat cu 35-40 lei per kilogram și asta în condițiile când în țara vecină, Ucraina, prețurile actuale oscilează între 80 și 120 lei pentru un kilogram. Totodată, se cunoaște că prețul de export al unui kilogram de miez de nucă variază între 7 și 10 euro. Explicația unui asemenea decalaj dintre prețurile de achiziție și de vânzare a miezului de nucă este simplă: există un acord de cartel, inițiat de anturajul actualului Prim-ministru Pavel Filip. În urma acestuia au fost afectate substanțial veniturile miilor de locuitori din zonele noastre rurale. Menționez că pentru majoritatea lor această activitate este principala sursă de existență, care de departe nu poate fi substituită prin pomeni electorale.

T: Criza a atins și producătorii de fructe. Imaginile cu grămezi de mere acoperite de zăpadă au devenit virale pe internet. Ce se întâmplă în acest sector?

A.S.: Doar în Republica Moldova se întâmplă paradoxul când o recoltă bogată conduce la defrișarea livezilor de măr. Sutele de tone de fructe, aruncate în grămezi la marginea livezilor și lăsate să înghețe, simbolizează așa-zisa grijă a actualei guvernări față de agricultorii noștri. Toate țările europene trec uneori prin faze de supra-producere, însă autoritățile responsabile identifică soluții pentru a sprijini financiar agricultorii în asemenea condiții. Cu regret, Republica Moldova nu are parte de asemenea autorități, căci țăranul nostru este lăsat de izbeliște, el se confruntă singur cu voința unui grup restrâns de manageri ai fabricilor de procesare, care procură produsele fermierilor la prețuri mizerabile de 60-70 de bani per kilogram. Promisiunile Prim-ministrului Filip despre lansarea programului „Un măr pe zi pentru fiecare școlar” nu au fost altceva decât un truc politic fals și ipocrit. Nici președintele Dodon, care se află mai mult în Rusia decât acasă, nu a contribuit cu nimic la soluționarea problemelor pomicultorilor. Exportul în Federația Rusă rămâne a fi foarte lent până în luna februarie, iar taxele vamale, introduse nejustificat în 2014, s-ar putea să fie ridicate temporar doar de la 1 ianuarie 2019 și, oricum, este evident că această acțiune va purta un vădit caracter electoral. Drept rezultat, recolta bogată de fructe s-a transformat în falimentul sutelor de fermieri. Evident că această situație fără precedent va genera accelerarea exodului populației din țară.

T: Există soluții pentru redresarea situației din agro-industria RM? Ce ați întreprinde Dvs. în acest sens dacă ați avea puterea de decizie?

A.S.: Trebuie asigurată în primul rând independența și funcționalitatea Consiliului Concurenței, misiunea căruia este să contracareze toate acordurile de cartel, inclusiv și cele, în urma cărora agricultorii își pierd veniturile în procesul de comercializare a produselor. De urgență trebuie puse în aplicare mecanisme eficiente de procurare permanentă a anumitor produse agricole autohtone de către entitățile publice după modelul european (mecanismul de intervenții, procurarea fructelor pentru școli și grădinițe etc.). Este necesar să fie dezvoltat neîntârziat un program de industrializare la scară mică a zonelor rurale prin stimularea creării mai multor întreprinderi mici și mijlocii de procesare a producției agricole cu accent pe exportul produselor de valoare adăugată sporită. Acestea sunt doar trei necesități care cer soluționare imediată, dar ele trebuie integrate într-un context amplu, fundamental al politicilor elaborate profesionist în domeniul agro-industrial din țara noastră.

Tribuna.md

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: