Cât a fost recuperat din miliardul furat? ZERO

CPR Moldova a extins și completat rubrica „Panoul Miliardului” pe CPR Watch, prin care arătăm câți bani cetățenii trebuie să plătească pentru miliardul furat, inclusiv dobânzile anuale. Or, pe lângă cele 13 miliarde de lei transformați în datorie publică, anual, plătim și dobânzi, ceea ce ridică cifra totală la 24,5 miliarde de lei – resurse ce vor fi alocate din banii cetățenilor, adică din buget, în următorii 25 de ani. Până în acest moment, am achitat doar 2.7% din această sumă.

Scopul nostru este de a menține subiectul în atenția publică, de a ajuta societatea să înțeleagă cât mai bine esența crimelor financiare petrecute pe teritoriul Republicii Moldova și de a pune presiuni pe autorități pentru a determina recuperarea banilor. Suntem convinși că o bună parte din bani pot fi recuperați.

Pe CPR Watch, pe aceeași pagină sunt prezentate:

- Sumele anuale pe care le vom achita din bugetul de stat pentru compensarea furtului miliardului în următorii 25 de ani, inclusiv cât din total a fost achitat până acum.

- Procesul de recuperare a miliardului de dolari furat din rezervele Băncii Naționale a Moldovei: în patru ani nu s-a recuperat nimic, lucru recunoscut și de Pavel Filip în luna mai în fața presei la Bruxelles.

- Procesul de lichidare a celor trei bănci falimentate. În 2013 activele acestora însumau 20,19 miliarde lei. Din acestea, până acum, au fost recuperate puțin peste 1,18 miliarde Lei. Această sumă este prezentată drept „recuperarea miliardului furat”, lucru ce este un fals.

Numele rubricii „Panoul miliardului” își are originea în promisiunea lui Pavel Filip din primele zile după investirea sa în calitate de prim ministru de a instala un panou electronic care să arate în timp real câți bani au fost recuperați din miliardul furat. Panoul s-a transformat într-un tabel pe pagina web a Ministerului Finanțelor, iar tabelul manipulează cu datele.

Din 2016 pagina web a instituției manipulează cu informația, prezentând lichidarea drept recuperare a activelor fraudate. Am semnalat acest fapt nu o singură dată. Este inacceptabil ca o instituție să prezinte informație „oficială”, dar falsă.

Regretăm faptul că autoritățile Republicii Moldova comunică date manipulatorii, în încercarea lor de a prezenta procesul de lichidare drept recuperarea miliardului furat. Aceste sume sunt diferite și, anume adunate împreună, oferă o impresie despre magnitudinea fraudei bancare.

De asemenea, conform legii 235 din 3 octombrie 2016, achitarea dobânzilor către BNM pentru acoperirea creditului de urgență urmează a fi efectuată semianual de către Ministerul Finanțelor. În luna aprilie 2018 a fost efectuată o plată, lucru despre care Ministerul nu a considerat necesar să comunice deschis societății. Anexăm răspunsul oficial al instituției. Instituția a ezitat să fie proactivă în comunicarea la acest subiect de interes maxim pentru cetățeni – nici un comunicat de presă sau declarație în fața presei nu a avut loc.

Încurajăm presa, experții și opinia publică să trateze cu maxim scepticism comunicarea autorităților la subiectul crimelor financiare. Timp de patru ani, autoritățile au demonstrat prin inacțiune faptul că nu își doresc o investigare adevărată, iar modul lor de comunicare sugerează mai degrabă o strategie de convingere.

CPR Moldova rămâne convins de faptul că doar o investigație internațională a crimelor financiare petrecute în Republica Moldova în ultimii ani, poate determina acțiuni calitative în recuperarea activelor furate. În următorii 25 de ani cetățenii vor achita 24.5 miliarde lei pentru acest furt. Banii din impozitele achitate de cetățeni trebuie utilizați pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, nu pentru acoperirea furturilor.