Companiile mari europene au avut pierderi combinate de 100 de miliarde de euro în urma închiderii activității în Rusia

Studiul Financial Times a fost realizat baza rapoartelor anuale și a situațiilor financiare din 2023 realizate de 600 de companii europene, scrie Biziday. Dintre acestea, 176 au înregistrat pierderi prin deprecierea activelor, prin noi comisioane, taxe și alte cheltuieli excepționale ca urmare a vânzării, închiderii sau reducerii activităților din Rusia.

Aceste pierderi de 100 de miliarde de euro nu includ și efectele macroeconomice indirecte ale războiului, cum ar fi costurile mai mari ale energiei și ale materiilor prime. De exemplu, cele mai mari deprecieri și cheltuieli sunt cele ale grupurilor petroliere și de gaze, unde numai trei companii – BP, Shell și TotalEnergies – au raportat cheltuieli combinate mai mari cu 41 miliarde de euro.

În schimb, aceste pierderi au fost compensate de prețurile mai mari la petrol și gaze, care au ajutat aceste grupuri să raporteze anul trecut profituri agregate de aproximativ 95 de miliarde de euro (104 miliarde de dolari). Războiul a adus, de asemenea, o creștere a profitului pentru grupurile de petrol și gaze și pentru companiile din domeniul apărării.

Mai mult de 50% din cele 1.871 de entități deținute de europeni în Rusia înainte de război sunt încă în funcțiune în țară. Printre companiile europene încă prezente în Rusia se numără UniCredit din Italia, Raiffeisen din Austria, Nestlé din Elveția și Unilever din Marea Britanie.

Companiile de utilități au pierdut 14,7 miliarde de euro, în timp ce companiile industriale, inclusiv producătorii de automobile, 13,6 miliarde de euro. Companiile financiare, inclusiv băncile, asigurătorii și firmele de investiții, au înregistrat deprecieri și alte cheltuieli în valoare de 17,5 miliarde de euro.

De exemplu, Société Générale a vândut Rosbank și activitățile sale de asigurări lui Vladimir Potanin, un aliat al lui Putin, rezultând un minus de 3,1 miliarde de euro în acest proces. Însă doar câteva dintre cele 45 de bănci occidentale cu filiale în Rusia au ieșit din această țară, în parte din cauza constrângerilor impuse de Moscova.

Raiffeisen, încă cea mai mare bancă occidentală din această țară, a înregistrat deprecieri și alte cheltuieli în valoare de 1 miliard de euro. Banca a precizat că analizează posibilitatea vânzării unității sale din Rusia, pe care o evaluează în prezent la 1 miliard de euro.

British Petroleum a pierdut rapid 25,5 miliarde de dolari, când la trei zile după invadarea Ucrainei, a anunțat că își va vinde participația de 20% din grupul petrolier de stat Rosneft. TotalEnergies a raportat cheltuieli suplimentare de 14,8 miliarde de dolari. Grupul energetic francez nu și-a amortizat încă participația de 20% din proiectul Yamal LNG. Shell a înregistrat o pierdere de 4,1 miliarde de dolari, în timp ce grupul norvegian de petrol și gaze Equinor și grupul austriac OMV au raportat 1 miliard de euro și, respectiv, 2,5 miliarde de euro.

În ianuarie, grupul german Wintershall Dea anunța că exproprierea de către Kremlin a activităților sale din Rusia a șters 2 miliarde de euro din conturile sale bancare. Uniper, care a fost salvată de statul german anul trecut, a înregistrat pierderi de 5,7 miliarde de euro, în timp ce Fortum din Finlanda a fost afectată cu 5,3 miliarde de euro.

Sunt 11 producători de automobile au plătit taxe în valoare totală de 6,4 miliarde de euro pentru că au plecat din Rusia. Renault a amortizat 2,3 miliarde de euro după ce și-a vândut uzina de la Moscova și participația în Avtovaz din Rusia în mai 2022. Volkswagen a raportat o depreciere de 2 miliarde de euro, iar în luna mai Moscova a aprobat vânzarea activelor locale ale VW, inclusiv a unei uzine cu 4.000 de angajați, care au fost evaluate încă de anul trecut la 1,5 miliarde de euro.

Decizia Moscovei de a prelua controlul asupra afacerilor rusești ale importatorilor de gaze Fortum și Uniper în aprilie, urmată de exproprierea Danone și Carlsberg luna trecută, sugerează că pierderile vor continua să crească, potrivit analiștilor.

“Chiar dacă o companie a pierdut mulți bani plecând din Rusia, cele care rămân riscă pierderi mult mai mari. Se pare că «cut and run» a fost cea mai bună strategie pentru companiile care decideau ce să facă la începutul războiului. Cu cât plecai mai repede, cu atât pierderile erau mai mici“, afirmă un specialist de la firma de consultanță Control Risks.