Locuitorii din Comuna Jora de Mijloc au o casă de cultură, proaspăt renovată. Atât doar că nu prea vin artişti să le cânte. Atmosfera se mai încălzeşte în campanii electorale. Unul din primele proiecte încheiate de primarul Tauber a fost finisarea construcţiei estradei de vară inaugurată cu mult fast la începutul acestei luni.

Proiect democrat de 1,4 milioane, finisat de Tauber

Construcţia a început în 2014, la iniţiativa ex-primarului democrat Ion Terinte. Conform informaţiilor de pe site-ul tender.gov.md, contractul de achiziţii a fost câştigat de Movas-Cons SRL, care se angaja să construiască estrada contra sumei de 1 380 343 lei. La scurt timp însă după ce au instalat carcasa şi acoperişul, lucrările au fost stopate. Reprezentanţii consiliului local ne-au informat că administratorul firmei solicita încă vreo 800 de mii de lei ca să finiseze lucrările. Peste patru ani, în vara anului curent, după ce a acces Tauber în primărie, proiectul a fost scos de la naftalină. Am încercat să aflăm de la contabila din primărie care e totuşi valoarea proiectului şi din ce surse a fost făcută investiţia. Femeia ne-a confirmat că s-a cheltuit peste un milion de lei, dar cât timp încerca să găsească un document, în discuţie a intervenit Sergiu Labliuc, viceprimar. Acesta i-a reproşat contabilei, apoi nouă că „nimeni în primărie nu este împuternicit să discute cu presa”. „Trebuie să veniţi să vă înregistraţi pentru o audienţă la doamna primar, Marina Tauber, doar ea poate să răspundă la întrebări”, a obiectat Labliuc într-o română stâlcită.

„Nimeni nu ne arată, cine şi cum cheltuiește”

Firma Movas Com SRL a fost creată în ianuarie 2014, cu jumătate de an înainte de a câştiga contractul de achiziție a lucrărilor estradei de la Jora de Mijloc. Timp de doi ani a câştigat 11 contracte de achiziţii, cel de la Jora de Mijloc fiind cel mai mare, de peste 1,3 milioane de lei. Fondator şi administrator este Octavian Matei. La întrebarea cât a costat construcţia, Matei ne-a răspuns că se află în Germania şi că în lipsa documentelor nu-şi poate aminti valoarea acesteia. El ne mai spune că firma şi-ar fi sistat activitatea, deşi site-ul idno.md arată că firma e activă. Până la urmă ne-a dat asigurări că vom fi contactaţi de contabila întreprinderii pentru a ne oferi detalii legate de construcţia de la Jora de Mijloc, dar ulterior nu a mai răspuns la telefon şi nici nu am fost contactaţi de nimeni.

Oameni din localitate susţin că acum centrul satului arată mai bine, decât cu construcţia lăsată de izbelişte timp de patru ani. Când aud însă că ea costă peste un milion de lei din bani publici, se arată miraţi: „Nouă nimeni nu ne arată, cine şi cum cheltuieşte”, ne spune o locuitoare de aici, Elena Scorici. „E cam exagerat preţul” crede şi consilierul local, Sergiu Cicală.

Noi, consilierii, acum suntem zero”

Un alt consilier, Valeriu Cicală, ne spune că odată cu accederea Partidului Şor la primărie, consilierii nu mai sunt consultaţi la luarea deciziilor. „De când o avem pe Tauber primar, am avut o singură şedinţă a consiliului local, întrunită cu scopul de a adopta decizia de numire a unui viceprimar. Noi, consilierii, acum suntem zero. Nu ne consultă nimeni. Nu ştim ce se petrece în spatele uşilor primăriei. Anterior ne întruneam în mod obligatoriu o dată la trei luni, discutam problemele cu care se confruntă satele noastre, examinam proiectele de decizii. Acum Tauber rezolvă toate problemele cu echipa sa”.

Distracţii pe timp de criză

La tăierea panglicii de către Şor şi Tauber la estrada din Jora de Jos, Partidul Şor promitea că vor face o construcţie similară la Jora de Sus. „Estrada de Vară din satul Jora de Jos este primul proiect cu o conotație culturală. Proiectele primarului Marina Tauber însă nu se opresc aici, e în proces de reconstrucție și modernizare Estrada de Vară din satul Jora de Sus”, se spune într-un comunicat al Partidului Şor.

Declaraţia îi cam lasă perplecşi pe locuitori. Jora de Sus are o populaţie de 900 de persoane, are şi o cogeamite casă de cultură. La ce le-ar mai trebui estradă? Şi parcă nici artiştii nu-i prea asaltează cu vizite… Locuitorii nu au canalizare. Dar şi mai grav, nu au medici în sat. La cele două centre de sănătate vine o dată pe săptămână, vinerea, un medic de la raion. Asistentele medicale ne vorbesc cu frică în glas. „Nu avem dreptul să discutăm cu presa”, ne-a informat sora medicală de la Centrul de sănătate Jora de Sus, sugerându-ne să discutăm cu şefa sa, Valentina Guţan, vicedirectoare la Centrul de sănătate nr. 2 din Orhei. Şi cea de-a doua soră medicală din Jora de Mijloc, Veronica Arnăut, ne-a spus că „nu e împuternicită” să discute cu presa. „Am avut medic, dar e plecat de câteva luni în concediu…”, afirmă ea.

Situaţia din comuna Jora de Mijloc e caracteristică majorităţii satelor şi raioanelor din R. Moldova, unde în loc să se investească în salariile medicilor, a profesorilor, care se văd nevoiţi să plece, se investesc bani în construcţii, multe dintre acestea fiind inutile în situaţia depopulării localităţilor.

Pe primarul comunei Jora de Mijloc, Marina Tauber, nu am găsit-o la faţa locului. Oamenii ne-au informat că ea vine „din când în când” în sat. „Am avut nevoie de un certificat, care să confirme că am livadă. Mi-au spus că trebuie să aştept decizia juristului. De ce e nevoie de jurist dacă este inginer cadastral care ştie că am într-adevăr o livadă înregistrată pe numele meu? E o prostie cum nu s-a mai văzut! Aşteptăm câte o săptămână ori chiar şi mai mult câte un certificat de care avem nevoie de urgenţă. Primăriţa nu-i, numai viceprimarul acesta mai vine pe aici. Nu am mai văzut o astfel de atitudine!”, s-a arătat supărat şi un antreprenor local, consilierul liberal-democrat Dumitru Ghilinschi.

Amintim că Marina Tauber a fost aleasă din primul tur la alegerile din mai, curent, acumulând 1048 de voturi. Ea le-a oferit contracte locuitorilor din sat în campania electorală în care se angaja să realizeze promisiunile pe care le făcea. Numele ei se regăseşte alături de al lui Ilan Şor în raportul Kroll privind frauda bancară, însă ambii se declară nevinovaţi. Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul fraudelor din sistemul bancar, dar este în libertate până la pronunțarea deciziei finale.

Jurnal de Chișinău