image
Sursa foto: playworld.com

400 de milioane de oameni, expuşi la inundaţii până în 2100, în ritmul actual de topire a gheţii din Groenlanda

Aproximativ 400 de milioane de oameni riscă să fie expuse la inundaţii în zonele costiere în fiecare an până la sfârşitul secolului în cazul în care Groenlanda continuă să piardă gheaţă în ritmul actual, a avertizat un grup de oameni de ştiinţă în urma unui studiu citat marţi de Press Association. Cifra depăşeşte cu 40 de milioane estimările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din cadrul ONU.

Gheaţa din Groenlanda se topeşte mai repede decât ratele estimate, cercetătorii prognozând că nivelul apelor ar putea creşte cu 67 de centimetri până în 2100 dacă nu se iau măsuri pentru reducerea efectelor încălzirii globale, potrivit unui nou studiu, realeatează Agerpres.ro.

''Ca regulă, cu fiecare creştere de un centimetru a nivelului mării la nivel mondial, alte şase milioane de oameni de pe planetă sunt expuşi inundaţiilor costiere'', a explicat doctor Andrew Shepherd profesor la Universitatea din Leeds.

''În ritmul actual, topirea gheţii din Groenlanda va face ca 100 de milioane de oameni să fie inundaţi în fiecare an până la sfârşitul secolului, deci 400 milioane în total din cauza creşterii nivelului mării. Nu este vorba despre evenimente improbabile sau de impacturi reduse; acestea se întâmplă şi vor fi devastatoare pentru comunităţile costiere'', a adăugat specialistul.

În 2013, IPCC a făcut mai multe predicţii cu privire la nivelurile mărilor şi oceanelor la nivel global, pe baza unor scenarii diferite, prognoza medie indicând o creştere cu 60 de centimetri până la sfârşitul secolului.

Însă, potrivit cercetătorilor, pierderile de gheaţă din Groenlanda sunt în concordanţă cu scenariul cel mai grav al IPCC privind încălzirea climei, ceea ce prezice o creştere suplimentară de şapte centimetri a nivelului mării faţă de estimările grupului.

''Observăm că Groenlanda urmăreşte gama superioară a proiecţiilor IPCC pentru creşterea viitoare a nivelului mării. Ceea ce se află în bugetul pentru viitor sunt proiecţii de nivel mediu'', a afirmat Shephard.

O echipă formată din 96 de oameni de ştiinţă specializaţi în cercetări polare din cadrul a 50 de organizaţii internaţionale a contribuit la aceste concluzii publicate în Nature. Ei au efectuat o analiză detaliată a modelelor ţinând cont de datele satelitare care prezintă volumul calotei glaciare din Groenlanda între anii 1992 şi 2018.

Cercetătorii au descoperit că regiunea a pierdut 3,8 trilioane de tone de gheaţă din 1992, ceea ce a adăugat aproximativ 10,6 milimetri la nivelurile mărilor la nivel mondial.

Simulările demonstrează că rata pierderii gheţii s-a accelerat până în 2013, după care a încetinit, notează Press Association. Analiza a indicat că valorile mai mari de temperatură a aerului şi oceanelor a determinat topirea gheţii de suprafaţă şi creşterea fluxului glaciar.

Potrivit cercetătorilor, Groenlanda stochează suficientă apă pentru a creşte nivelurile mărilor şi oceanelor la nivel global cu şase metri, iar cunoaşterea cantităţii de gheaţă care se pierde este esenţială pentru înţelegerea efectelor şi a impactului schimbărilor climatice.

Guofinna Aoalgeirsdottir, expertă în glaciologie la Universitatea din Islanda şi autoare principală a celui de-al şaselea raport al IPCC, care nu a fost implicată în studiul de faţă, a declarat: ''Observaţiile satelitare demonstrează că atât topirea, cât şi descărcarea de gheaţă din Groenlanda s-au intensificat de la debutul observaţiilor.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: