„Pod” de milioane: Proiectele transfrontaliere cu Republica Moldova, înecate în Prut: 0 (zero) din 241

Programele operaţionale europene comune pe care România le derulează cu ţările vecine sunt o sursă bună de finanţare pentru diferite proiecte. Marja de aplicare e foarte largă, de la educaţie şi cultură la sănătate şi infrastructură rutieră.

Cel mai mare este Programul Operaţional Comun cu Bulgaria (Interreg), unde, pentru cele 258,5 milioane de euro puse la bătaie, au fost semnate până la 30 septembrie nu mai puţin de 161 de contracte dintre cele depuse.

Unele sunt deja finalizate. Şi cooperarea (Interreg) cu celălalt vecin membru UE, Ungaria, beneficiază de fonduri generoase (231,8 milioane de euro), dar în acest caz doar 16 proiecte au intrat în derulare.

În sud-vest, Serbia beneficiază şi de finanţare preaderare, programul comun cu România totalizând 88,1 milioane de euro. Nu mai puţin de 38 de proiecte au primit acceptul autorităţii de management, cele mai multe fiind iniţiate deopotrivă de unităţi administrativ-teritoriale timişene şi sârbeşti.

Pe graniţa de nord plus zona Deltei, programul similar cu Ucraina beneficiază de 66 de milioane de euro, însă cele 196 de proiecte înregistrate au depăşit oferta de finanţare cu peste 100 la sută. Interesant este că solicitările depuse din ţara vecină sunt mai mari decât cele provenite din judeţele de frontieră româneşti. Până în urmă cu o lună, niciun proiect nu fusese lansat.

Administraţiile judeţene vor partea leului

În mandatul trecut, 2007-2013, Republica Moldova şi Ucraina făceau parte din acelaşi program de cooperare teritorială, dotat cu 138,1 milioane de euro. Suma a fost împărţită între 140 de proiecte. Printre acestea, construirea gazoductului Iaşi-Ungheni şi înfiinţarea Serviciului SMURD Moldova.

Acum, în Programul Operaţional Comun cu Republica Moldova sunt alocate 89,1 milioane de euro – sumă care, la fel ca în cazul Ucrainei, ar putea fi depăşită de cerere: numai Consiliul Judeţean Iaşi a înregistrat 12 proiecte care însumează 24 de milioane de euro, mai mult de un sfert din fondurile alocate.

Mai multe proiecte decât Iaşul are administraţia judeţeană din Botoşani, 13. Şi CJ Vaslui a iniţiat zece proiecte, care vizează tot atâtea milioane de euro. Alături de cele patru judeţe din dreapta Prutului, pot accesa fonduri Suceava, Bacăul, Piatra Neamţ şi Bucureştiul (centre majore), dar şi beneficiari ai Proiectelor Majore de Infrastructură, dacă implicarea lor în aria programului este necesară.

Dincolo de Prut, toate raioanele moldoveneşti, inclusiv cele transnistrene, sunt incluse în această arie.

241 de proiecte de unit malurile Prutului

În cadrul Programului Operaţional Comun România-R. Moldova 2014-2020 au fost înregistrate 162 de proiecte „SOFT“ (cu solicitare de finanţare sub un milion de euro fiecare şi fără componentă de infrastructură) şi 79 de proiecte pe apelul „HARD“.

Cele 241 de proiectele sunt în etapa de verificare administrativă şi a eligibilităţii; doar cele care îndeplinesc aceste criterii vor fi evaluate din punct de vedere tehnic şi financiar.

Cele 12 proiecte depuse de CJ vizează investiţii de 24 milioane de euro în infrastructura rutieră, spitale, cercetare, reabilitarea şi promovarea monumentelor istorice, iar 11 dintre ele sunt de categorie „HARD“. Iată pe ce a pariat Direcţia Proiecte şi Dezvoltare Durabilă a CJ Iaşi.

Cultura înainte de toate

* Restaurarea Muzeului „Ion Creangă“ (Bojdeuca-clădire de patrimoniu, curtea interioară şi clădirea-muzeu), în cadrul proiectului „Călător pe meridiane culturale“ (1,7 milioane de euro). În ţara vecină, parteneri sunt Consiliul Raional Făleşti, cu reabilitarea Muzeului de istorie şi etnografie „Lazăr Dubinovschi“, şi Primăria oraşului, cu revalorificarea monumentului de arhitectură Strada centrală Ştefan cel Mare (drum de acces din pavaj de granit şi punerea în valoare a zonei de protecţie a acestuia);

* Muzeul „Mihai Eminescu“ va fi reabilitat şi consolidat prin parteneriatul „Educaţie şi cultură fără frontiere“ pentru care s-a solicitat suma de 1,6 milioane de euro. Partener este tot raionul moldovenesc Făleşti, unde ar urma să fie renovat un alt monument de arhitectură: Şcoala Primară Mixtă Făleşti.

* Ansamblul Casei Memoriale „Constantin Negruzzi“ de la Hermeziu (sat din comuna Trifeşti, situat pe malul Prutului), ar putea să fie reabilitat „la pachet“ cu repararea bisericii de lemn de la Vorniceni, din raionul Străşeni. Pe lângă biserica veche de două secole, proiectul de 1,5 milioane de euro include şi conservarea şi restaurarea cuptoarelor de olărie vechi de 600 de ani din acelaşi sat.

* Cu 1,7 milioane de euro, CJ speră să restaureze Stăreţia Mănăstirii Golia (clădire ce datează de la sfârşitul secolului al 18-lea), iar Consiliul Raional Ungheni să reabiliteze şi să doteze Muzeul din comuna Sculeni, fondat în 1985 în clădirea fostei şcoli primare.

Investiţii în spitale

* Diagnosticarea şi tratarea endometriozei (afecţiune caracterizată prin dezvoltarea unor tumori) va fi posibilă la Spitalul „Elena Doamna“ Iaşi şi la Spitalul Raional Făleşti prin formarea unei echipe de experţi şi achiziţionarea aparaturii medicale necesare.

Prin parteneriatul „Endomanet – Endometriosis Management Network“, investiţie de aproximativ 1,6 milioane de euro, ar putea fi diagnosticate sute de cazuri în rândul populaţiei feminine din Iaşi şi din Republica Moldova. Pentru partea din dreapta Prutului, a fost depusă o solicitare şi la Compania Naţională de Investiţii, pentru 1,3 milioane de euro.

* Dotarea cu aparatură performantă a secţiei de cardiologie a Spitalului de Copii „Sf. Maria“ Iaşi şi modernizarea şi înzestrarea secţiei de pediatrie a Spitalului Raional Străşeni, proiect în valoare de 1,5 milioane de euro, este prima propunere a CJ Iaşi în domeniul sănătăţii.

* O secţie a Spitalului de Pneumoftiziologie Iaşi va fi renovată şi consolidată, iar Consiliul Raional Teleneşti va construi Oficiul Medicilor de Familie din raionul menţionat. Cost estimat: 1,9 milioane de euro.

Spitalul ieşean urmează să fie dotat cu echipamente şi aparatură medicală, de data aceasta în cadrul unui proiect în valoare de 6,4 milioane de euro derulat în parteneriat cu Spitalul Raional Ungheni, care intenţionează să achiziţioneze un sistem radiografic digital. Şi în acest caz, CJ a depus o solicitare paralelă la Compania Naţională de Investiţii, pentru 6 milioane de euro.

* De investiţii în echipamente medicale va beneficia şi Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă“ Iaşi, care va achiziţiona un mamograf de înaltă performanţă, cu o valoare aproximativă de 300.000-400.000 de euro. Peste Prut, la Sîngerei, va fi renovat Stabilimentul Medical din localitate.

Bani pentru drumuri şi pentru cercetare

* Pentru modernizarea drumului judeţean 249A, spre podul peste Prut, e nevoie de două proiecte. Astfel, sectorul Mânzăteşti-Ungheni (4 km) este inclus într-un parteneriat cu Consiliul Raional Sîngerei, unde, de asemenea, va fi refăcut un segment de drum între localităţile Bobletici şi Drujba.

Prin al doilea proiect, egal ca valoare cu primul (2,3 milioane de euro), va fi modernizat drumul între localităţile Holboca şi Bosia (9 km). Partener în proiect va fi raionul Leova, unde urmează să fie refăcut un drum de acces spre satul Hănăsenii Noi (1,2 km).

* Un proiect de cercetare iniţiat de Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău va fi pus în practică la Răducăneni, în parteneriat cu CJ Iaşi şi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“. Iniţiativa menită să studieze utilizarea resurselor regenerabile solare pentru obţinerea de energie are nevoie de o finanţare de 200.000 de euro.

Dacă vor fi acceptate la finanţare, pe lângă aceste 12 proiecte, CJ va mai derula încă 3, depuse de Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară Euronest în acelaşi Program Operaţional Comun.

Acestea se referă la prevenirea efectelor cauzate de fenomene naturale (325.000 de euro), la dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul studenţilor (371.447 euro) şi la îmbunătăţirea capabilităţilor bazate pe tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în Iaşi, Botoşani, Vaslui şi Republica Moldova (2,2 milioane de euro).

Cei din urmă, dar nu ultimii

Dacă CJ Iaşi a deschis seria aplicaţiilor pentru fonduri europene, Primăria Iaşi a închis-o. Cu doar trei zile înainte de termenul limită de depunere a proiectelor, Municipalitatea ieşeană s-a aliat cu Consiliul Raional Teleneşti şi cu Primăria Municipiului Soroca în încercarea de a obţine o finanţare de 7,76 de milioane de lei.

Proiectul vizează dezvoltarea cooperării şi consolidarea relaţiilor transfrontaliere prin crearea unui centru cultural multietnic, reabilitarea Muzeului Teleneşti şi a Parcului „Mihai Eminescu“ din Soroca. Mai multe proiecte culturale şi artistice comune pe ambele frontiere ar urma să fie organizate pe o perioadă de 24 de luni.

Un alt proiect, adoptat de Consiliul Local Iaşi pe ultima sută de metri, propune ca asocierea Municipiului Iaşi cu „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru“ şi Consiliul Raional Ungheni să obţină fonduri de 6,9 milioane de lei pentru „Reabilitarea infrastructurii de transport în regiunea transfrontalieră Ungheni-Iaşi, în vederea fluidizării traficului către Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni“ (dinspre oraşele Ungheni şi Iaşi deopotrivă).

Zarurile au fost aruncate: toată lumea şi-a făcut temele şi a predat lucrările. Evaluarea e în curs şi, chiar dacă n-a fost să fie în an centenar, rezultatele vor apărea din 2019 încolo.

Ziarul de Iași