Anularea alegerilor municipale din municipiul Chișinău

La 3 iunie, Andrei Năstase, candidatul comun al Platformei Demnitate și Adevăr și al Partidului Acțiune și Solidaritate, a ieșit învingător în turul doi de scrutin al alegerilor pentru Primăria Chișinăului. Năstase a acumulat 52,57% din numărul total de voturi valabil exprimate, iar contracandidatul său, Ion Ceban – 47,43%.

La 19 iunie, judecătoarea Rodica Berdilo de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a invalidat mandatul primarului ales. Magistrații Curții de Apel au menținut hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău.

La 25 iunie, Curtea Supremă de Justiție a pus punct în cazul validării alegerilor locale din municipiul Chișinău, respingând recursul primarului ales, Andrei Năstase.

Uniunea Europeană și SUA au criticat vehement autoritățile Republicii Moldova pentru această ilegalitate crasă. În consecință, Uniunea Europeană a suspendat pentru Republica Moldova asistenţa macrofinanciară, precum şi sprijinul bugetar.

Arestarea și extrădarea profesori turci

Angajații Serviciului de Informații și Securitate au arestat la 6 septembrie 2018 șapte angajați ai Liceului „Orizont”. Cinci dintre aceștia solicitaseră azil în Republica Moldova. Motivele care au stat la baza solicitării de extradare a celor șapte profesori de la cea mai bună instituție de învățământ din Republica Moldova se bazează pe niște probe extrem de subțiri, cum ar fi denunțuri ale unor oameni din Turcia făcute pe numele lor.

De pildă, în cazul lui Riza Dogan, directorul filialei din Durleşti a acestui liceu, cel care l-a denunțat drept simpatizant al Mișcării lui Fetullah Gullen, este un prieten bun al acestuia din copilărie.

În cazul lui Hasan Karacaoglu, director general adjunct al aceleiași filiale, denunțul a venit din partea cumnatei sale, soția fratelui său, stabilită în Turcia. Motivele ar fi legate de o moștenire. Denunțul acesteia este singura probă administrată de autorități la dosarul său.

Profesorii riscă o pedeapsă minimă de șase ani și jumătate în cazul în care se dovedește că au fost afiliați sau au finanțat Mișcărea Gullen sau trei ani și trei luni doar dacă au fost simpatizați sau au avut legături tangențiale.

Instituțiile internaționale au criticat vehement arestarea și expulzarea profesorilor turci de către autoritățile moldovenești. Johanes Hahn, comisarul pentru Extindere și Politici de Vecinătate al UE, a condamnat decizia autorităților de la Chișinău. „Mă aștept ca guvernul moldovean și toate autoritățile să respecte statul de drept și toate procedurile judiciare stabilite”, a scris Johanes Hahn pe contul său Twitter la o zi de la arestarea profesorilor.

De asemenea, un grup de șapte europarlamentari au trimis o scrisoare comună către autoritățile de la Chișinău în care au calificat comportamentul autorităților moldovenești drept abuziv.

„Există într-o Convenție Europeană, emisă de Consiliul Europei, care stipulează clar, în articolul 3, că este interzisă extrădarea persoanelor din motive politice”, se menționa într-un demers la deputaților europeni.

Legile care împiedică investigarea furtului miliardului

La 26 iulie 2018, Parlamentul, în lipsa opoziției, a adoptat legile privind „declararea benevolă” şi „stimularea fiscală”, ceea de fapt înseamnă legalizarea sau amnistia capitalurilor.

Aceste legi exonerează de orice răspundere persoanele fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii, în favoarea statului, a 2% din valoarea averii nedeclarate.

În opinia experților, adoptarea acestor legi ar putea anihila rezultatele investigației furtului bancar și recuperarea banilor. „Există suspiciuni rezonabile că banii din miliardul furat ar putea fi legalizați prin intermediul acestei legi”, au opinat Ion Tăbârță și Veaceslav Berbeca, autorii unui studiu „Amnistia fiscală din 2007 și liberalizarea capitalului & stimularea fiscală din 2016: două acte din aceiași piesă”.

29 de organizații nonguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, au semnat un apel public prin care au declarat drept inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi prin care se propune „liberalizarea capitalului”.

O altă lege controversată care a scandalizat opinia publică este Legea cetăţeniei prin investiţie, care a intrat în vigoare la 5 noiembrie 2018. Conform acestei legi, autoritățile acordă cetățenia R. Moldova unui cetățean străin sau unui apatrid care varsă contribuții la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat, timp de 60 de luni, investiții în domeniile de dezvoltare strategică. Valoarea minimă a contribuției nerambursabile la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă constituie echivalentul a 100.000 de euro.

Raportul de expertiză anticorupţie efectuat de Centrul Naţional Anticorupţie despre acest proiect de lege arată că „interesele promovate [prin această lege] sunt în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului R. Moldova”.

Impunitatea lui Ilan Șor

Judecătoria Chișinău, oficiul Buiucani, l-a condamnat la 21 iunie 2017 pe Ilan Șor, actualul primar de Orhei, la șapte ani și șase luni de închisoare pentru că a obținut peste 5 miliarde de lei de la Banca de Economii pe care i-a spălat prin firme off-shore.

După aceasta, Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar până la pronunțarea unei decizii definitive. Această decizie a fost atacată la Curtea de Apel Chișinău de procuror, avocații inculpatului și reprezentantul SA Banca de Economii.

La șase luni, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Chișinău, această tergiversare fiind explicată prin necesitatea de a traduce dosarul din română în rusă. În cele din urmă, dosarul lui Șor a fost transferat în februarie 2018 la Curtea de Apel Cahul.

În decursul anului 2018 au avut loc mai multe ședințe de judecată, însă nu a fost luată nicio decizie. Ultima ședință în cazul Șor a avut loc la 17 decembrie curent, doar că a fost amânată pentru că nu există o expertiză financiară din partea Centrului Național de Expertiză Juridică.

Următoarea ședință în dosarul lui Ilan Șor de la Curtea de Apel Cahul va avea loc pe 21 ianuarie 2019. Toate ședințele de la Curtea de Apel Cahul se desfăşoară cu uşile închise, la solicitarea procurorului.

Scoaterea judecătoarei Domnica Manole din sistemul judiciar

Curtea Supremă de Justiție a pus capăt examinării, la nivel național, a litigiului dintre Domnica Manole, fostă judecătoare a Curții de Apel Chişinău, pe de o parte, Consiliul Superior al Magistraturii și Serviciul de Informații și Securitate, pe de altă parte.

Instanța judecătorească supremă din Republica Moldova a respins la 19 noiembrie 2018 cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la restabilirea sa în funcția de judecător.

De cealaltă parte, fosta magistrată a anunțat că se va adresa la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului: „Am demonstrat că acest dosar creat artificial de către Consiliul Superior al Magistraturii a avut un singur scop – să îl elimine cu orice preț pe judecătorul Domnica Manole din funcția de judecător”.

Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât la 4 iulie 2017 să o revoce pe judecătoarea Domnica Manole în baza avizelor Serviciului de Informații și Securitate pentru faptul că ar fi comunicat cu părţi din mai multe dosare. Domnica Manole a calificat decizia Consiliului drept o răfuială politică.

Domnica Manole, magistrată a Curţii de Apel Chişinău, a adoptat în mai 2016 o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către popor la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr.

Sursa: Anticorupție.md