La începutul săptămânii, a fost prezentat Studiul „Moldova inegală”, care demonstrează că circa 47% din populația R. Moldova trăiește la limita sărăciei. Cele mai afectate sunt persoanele în vârstă, cu dizabilități, fermierii, romii. Pe de altă parte, Serviciul Fiscal de Stat a prezentat în luna mai numărul de moldoveni care în 2018 au avut venituri oficiale de peste un milion de lei, circa 1.760 de persoane.

Conform studiului, fiecare a doua persoană din R. Moldova face parte dintr-o clasă socială vulnerabilă, acoperind cu greu cheltuielile pentru strictul necesar din salariu, pensie, indemnizații. Responsabila de relații cu publicul și advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache, susține că în Republica Moldova persistă mai multe inechități față de categoriile vulnerabile de persoane, lucru care înseamnă că politicile publice sunt un eșec total. Autoritățile ar trebui să-și regândească prioritățile și cum le finanțează.

Femeile sunt supuse mai des formelor de violență

Studiul arată că cele mai afectate de sărăcie sunt persoanele cu vârsta înaintată, mai ales femeile. Astfel, 55% din gospodării unde sunt persoane cu dizabilități spun că serviciile de apă și canalizare sunt foarte scumpe pentru ele, iar în cazul romilor această cifră este de 66%. Într-o situație grea se află și fermierii.

„Chiar dacă se declară peste tot că suntem o țară agrară, fermierii nu înregistrează niciun venit din anul 2006, ceea ce înseamnă că câștigurile fermierilor nu sunt într-o formă monetară, ci naturală. Aceștia nu beneficiază de prestații sociale, au venituri informale și nu au venituri din remitențe”, menționează Alina Andronache.

Din perspectiva egalității de gen, femeile continuă să fie un grup vulnerabil practic în toate domeniile. 17% din femei au răspuns că ar fi o problemă foarte mare să procure medicamente în valoare de 200 de lei pentru că nu au bani, iar 37% – pentru că nu au suficienți bani. 42% nu se adresează la medic chiar dacă au nevoie. Aproximativ 16% nu se internează în spital, indiferent de problemă, din cauza lipsei de timp sau a mijloacelor financiare.

De asemenea, femeile sunt supuse mai des formelor de violență. Una din cauze este că multe victime consideră că e bine să tolerezi violența pentru a-ți păstra familia.

Bărbații rămân un grup vulnerabil din perspectiva consumului de alcool și tutun

Bărbații rămân în continuare un grup vulnerabil din perspectiva consumului de alcool și tutun. Olga Lîsenco, reprezentanta Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, relevă că persoanele cu dizabilități au venituri mai mici comparativ cu alte grupuri sociale. Astfel, 75% din veniturile peroanelor cu dizabilități reprezintă doar prestațiile sociale. Ele sunt implicate mai puțin în luarea deciziilor. Persoanele cu dizabilități se adresează mai rar pentru servicii medicale, una din cauze fiind lipsa surselor financiare suficiente. Problema e atestată mai mult în zona rurală. Olga Lîsenco mai spune că persoanele cu dizabilități nu-și cunosc drepturile.

Cel mai tânăr milionar din R. Moldova are 21 de ani

În timp ce conform studiului „Moldova inegală”, aproape jumătate din populație trăiește la limita sărăciei, Serviciul Fiscal de Stat a prezentat în luna mai numărul oficial al milionarilor de la noi. În 2018, venituri oficiale de peste un milion de lei au prezentat 1.760 de moldoveni. Cel mai tânăr milionar are doar 21 de ani, iar cel mai vârstnic – 90 de ani.

În calcul au fost incluse atât câștigurile salariale, cât și cele cu regimuri speciale, precum dividende, câștiguri din darea în locațiune a proprietății etc. În total, milionarii au achitat impozite pe venit în valoare de aproape 480 de milioane de lei. Venitul maxim care a fost obținut de o persoană fizică, în 2018, este de peste 83 de milioane de lei, ceea ce presupune un câștig de aproape șapte milioane de lei pe lună. Majoritatea milionarilor au vârstele cuprinse între 40 și 49 de ani (548 de persoane) și 50-59 de ani (451 de persoane), potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, 78% din milionari, adică 1.384 de persoane, sunt înregistrați în municipiul Chișinău. Urmează cei din Bălți, Ialoveni, Strășeni și din Găgăuzia.

Studiul „Moldova inegală” este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, implementat de Fundația Est-Europeană în Parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).