Când preşedintele Donald Trump avertiza, la 1 martie, că Statele Unite vor introduce tarife vamale de 25% la importurile de oţel şi de 10% la aluminiul importat, nimeni nu bănuia amploarea efectelor acestei decizii asupra economiei mondiale şi războiul comercial care a urmat. Şeful statului american a promis că va reconstrui industria americană a aluminiului şi a oţelului, afirmând că în ultimele decenii aceasta a fost tratată incorect de alte state.

Donald Trump a folosit un ton provocator, declarând că războaiele comerciale sunt bune şi sunt uşor de câştigat, după ce planul său de a impune tarife la importurile de oţel şi aluminiu a provocat critici în întreaga lume şi a dus la scăderea pieţelor bursiere globale. "Când o ţară (SUA) pierde miliarde de dolari în schimburile comerciale pe care le face cu fiecare ţară, războaiele comerciale sunt bune şi sunt uşor de câştigat", a scris Trump, pe Twitter.

În urma anunţului preşedintelui Donald Trump, pieţele bursiere globale au înregistrat scăderi masive, investitorii vânzând masiv titluri ale producătorilor şi exportatorilor de aluminiu şi oţel. Cel mai semnificativ declin l-au înregistrat acţiunile producătorilor de oţel şi ale companiilor auto, pe fondul temerilor că tarifele SUA vor creşte costurile cu materiile prime folosite la fabricarea maşinilor.

În data de 2 martie, Comisia Europeană a apreciat că planul preşedintelui Trump reprezintă o intervenţie flagrantă echivalentă cu protecţionismul. "Orice ripostă a UE va fi în conformitate cu reglementările Organizaţiei Mondială a Comerţului (OMC). Bruxelles-ul se va alătura altor state şi va contesta decizia SUA la OMC, căutând de asemenea şi măsuri de protecţie", a precizat Executivul comunitar.

Surse din UE declarat că a fost elaborată o listă de produse fabricate în SUA, de la bourbon la motociclete Harley Davidson şi blugi marca Levis, la care se vor aplica tarife de import, dacă preşedintele Donald Trump va urmări până la capăt planul de a impune taxe vamale de 25% la importurile de oţel şi de 10% la aluminiul importat."Uniunea Europeană ia în considerare aplicarea unor tarife vamale de 25% la bunuri de 3,5 miliarde de dolari - o treime oţel, o treime bunuri industriale şi o treime produse agricole - pentru "a reechilibra" comerţul bilateral", au declarat sursele.

Anunţul oficial a venit în 8 martie: preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, confirmă introducerea tarifelor vamale de 25% la importurile de oţel şi de 10% la aluminiul importat, dar a exceptat Canada şi Mexic şi a oferit posibilitatea excluderii altor aliaţi. El şi-a respectat astfel promisiunea din campania electorală de a impune măsuri protecţioniste. Analiştii au avertizat că aceste taxe deschid poarta spre "un previzibil război comercial" cu alte ţări şi organizaţii, însă preşedintele american a susţinut că aceste bătălii "sunt bune şi uşor de câştigat".

Descriind dumpingul de pe piaţa americană a oţelului şi aluminiului ca ''un asalt la adresa ţării noastre'', Trump a apreciat că cea mai bună decizie pentru companii ar fi să-şi mute înapoi în SUA oţelăriile şi topitoriile.Oficialul american a insistat că producţia de metale este vitală pentru securitatea naţională. ''Dacă nu vrei să plăteşti taxe, adu fabrica ta înapoi în SUA'', a declarat Trump la Casa Albă, flancat de angajaţi din sectorul siderurgic.

Canada, cel mai mare furnizor de oţel şi aluminiu al SUA, a salutat decizia preşedintelui de a nu fi supusă imediat noilor tarife, dar a anunţat că va continua să facă lobby la Washington până când va dispărea ameninţarea tarifelor.

În schimb, China, cel mai mare producător de aluminiu şi oţel din lume, a cerut Statelor Unite ale Americii să retragă "cât mai curând posibil" noile taxe vamale anunţate de administraţia Trump, deoarece "vor avea un grav impact" asupra comerţului internaţional. Şi comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a apreciat că Uniunea Europeană nu este o ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite şi se aşteaptă să fie exclusă de la aplicarea tarifelor anunţate de preşedintele Donald Trump, în caz contrar fiind pregătită să adopte măsuri de retorsiune în termen de 90 de zile.

În Japonia, ministrul Afacerilor Externe, Taro Kono, a calificat drept "regretabile" măsurile SUA privind impunerea de taxe vamale şi a avertizat că acestea ar putea dăuna relaţiilor comerciale bilaterale.Japonia, care în 2017 a exportat circa 1,78 milioane de tone de produse din oţel în Statele Unite, este al şaptelea mare exportator, conform datelor SUA.

În 22 martie, preşedintele SUA a exclus temporar Uniunea Europeană şi alte şase ţări (Argentina, Australia, Brazilia, Coreea de Sud, Canada şi Mexic) de la aplicarea tarifelor vamale la importurile de oţel şi aluminiu.Fiecare ţară de pe listă are o relaţie de securitate importantă cu SUA, a declarat Trump.

China a reacţionat din nou, solicitând SUA ''să se retragă de pe marginea prăpastiei'', în timp ce ambasada sa la Washington a dat asigurări că Beijing-ul ''va lupta până la sfârşit'' în orice război comercial cu Statele Unite, după ce preşedintele Donald Trump a semnat în 22 martie un decret prezidenţial privind introducerea de tarife vamale care vor viza importuri venite din China în valoare de până la 60 de miliarde de dolari.

Disputa dintre cele două ţări escaladează şi Washingtonul acuză China de furt de proprietate intelectuală. Trump cere Trezoreriei SUA să propună măsuri prin care să fie restricţionate investiţiile chineze în SUA. De asemenea, SUA demarează o acţiune la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a soluţiona problema practicilor discriminatorii ale Chinei. Aceasta înregistrează un excedent comercial de 375 miliarde de dolari pe relaţia cu SUA, iar administraţia Trump face presiuni pentru reducerea excedentului.

Washingtonul este îngrijorat, de asemenea, şi din cauza sistemului "întreprinderilor mixte" (joint-ventures) impus de Beijing firmelor americane, iar în schimbul accesului la piaţa chineză, aceste firme ar fi obligate să transmită partenerilor locali o parte din cunoştinţele lor tehnologice. China şi-a arătat disponibilitatea de a recurge la represalii şi a anunţat că ar putea impune taxe suplimentare de până la trei miliarde de dolari la importurile din SUA.

În acest context, pieţele financiare au înregistrat scăderi semnificative în martie, din cauza temerilor privind un război comercial între cele mai mari economii globale, investitorii fiind îngrijoraţi de escaladarea tensiunilor dintre Beijing şi Washington şi a consecinţelor asupra economiei mondiale.

În 4 aprilie, China a ripostat la planurile administraţiei Trump, de a impune tarife vamale pentru produse chineze în valoare de 50 de miliarde de dolari, printr-o listă de produse de import SUA, precum soia boabe, avioane, automobile, whisky şi produse chimice, cărora li se vor aplica tarife similare. Lista produselor pentru care vor fi percepute tarife suplimentare în valoare de 25% acoperă 106 de produse americane cu o valoare de 50 de miliarde de dolari, similară cu cea a produselor chineze vizate de Washington, au anunţat ministerele Comerţului şi Finanţelor din China. Cu doar 24 de ore înainte, Guvernul SUA a publicat o listă detaliată cu aproximativ 1.300 de produse chineze cărora li se vor aplica tarife vamale de 25%. Decizia administraţiei Trump este destinată să forţeze Beijingul să corecteze ceea ce Washingtonul numeşte furt de proprietate intelectuală şi transfer de tehnologie de la companiile americane la competitorii chinezi.

Penalizarea importurilor de soia provenite din SUA a reprezentat o armă puternică în arsenalul Beijingului, având în vedere că, anul trecut, SUA au exportat spre China soia boabe în valoare de peste 12 miliarde dolari. China cumpără două treimi din cantitatea de soia boabe tranzacţionată la nivel mondial, în principal din Brazilia şi SUA. În plus, Guvernul de la Beijing a înaintat o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului împotriva SUA pentru taxele impuse importurilor din China, motivând că acestea sunt incompatibile cu Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GAAT).

La 1 mai, preşedintele Statelor Unite a extins până la 1 iunie scutirea de la plata taxelor vamale la importurile de oţel şi aluminiu pentru Uniunea Europeană, Canada şi Mexic. Administraţia Trump a anunţat că s-au încheiat acorduri de principiu cu Argentina, Australia şi Brazilia privind exceptarea permanentă de la plata taxelor vamale, detaliile urmând să fi finalizate în scurt timp. "De asemenea, au fost extinse negocierile UE, Canada şi Mexic pentru 30 de zile. În toate aceste negocieri, administraţia se concentrează pe cotele care vor duce la restrângerea importurilor, vor preveni transbordarea şi vor proteja securitatea naţională", a precizat Casa Albă.

Acordul preliminar cu Coreea de Sud, care vizează plafonarea exporturilor de oţel în schimbul exceptării permanente de la plata taxelor vamale a fost de asemenea finalizat. Asociaţia Europeană a Producătorilor de Oţel, Eurofer, printre ai cărei membri se află ArcelorMittal, ThyssenKrupp şi Tata Steel Europe, a salutat decizia SUA, deşi este temporară, dar şi-a exprimat îngrijorarea că tendinţa de majorare a importurilor, înregistrată deja în ultimele luni, ar putea continua deoarece ţările îşi redirecţionează exporturile către piaţa deschisă a UE.

În 6 iulie au intrat în vigoare noile taxe vamale americane pentru importuri chineze în valoare de 34 miliarde de dolari, marcând debutul efectiv al unui război comercial între SUA şi China, primele două economii ale lumii, în pofida îngrijorărilor companiilor şi investitorilor. China nu are altă alegere decât să riposteze împotriva SUA, a anunţat Ministerul chinez al Comerţului, după ce Washingtonul a decis să impună taxe vamale prohibitive pentru produse chineze în valoare de 34 miliarde de dolari. "SUA au violat regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi au lansat cel mai mare război comercial din istoria economică", a apreciat Ministerul chinez al Comerţului. Ministerul nu a precizat care vor fi măsurile care vor fi luate însă anterior Beijingul a promis că va riposta punct cu punct la măsurile adoptate de Washington prin impunerea unor taxe echivalente pentru produsele importate din SUA.

"Un război comercial a început. Impactul asupra economiei chineze de pe urma tarifelor impuse de SUA pentru produse chineze în valoare de 34-50 de miliarde de dolari ar urma să fie limitat. Dacă vor impune tarife pentru produse chineze în valoare de 250 miliarde de dolari, impactul va fi mult mai mare nu doar asupra celor două economii ci şi asupra economiei mondiale şi lanţurilor globale de aprovizionare", a apreciat Wang Jun, economist şef la Zhongyuan Bank.

Ulterior, Administraţia Trump a avertizat că ar putea viza în total bunuri chineze în valoare de peste 500 miliarde de dolari, adică o sumă comparabilă cu valoarea totală a bunurilor importate de SUA din China anul trecut. La scurt timp, China a început să impună la rândul său tarife vamale pentru importurile americane. "După introducerea de către SUA a tarifelor vamale împotriva Chinei, măsurile chineze au intrat în vigoare imediat", a declarat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Lu Kang. Acesta nu a detaliat natura şi nici mărimea măsurilor de retorsiune, însă, anterior, autorităţilor de la Beijing au avertizat că vor impune tarife vamale pentru importuri americane în valoare de 34 miliarde de dolari, răspunzând astfel punct cu punct la măsurile Washingtonului.

În iulie, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a avertizat că avansul economiei mondiale este ameninţat din cauza sancţiunilor comerciale anunţate de cele mai mari puteri economice globale. În cea mai sobră evaluare a războiului comercial dintre SUA, UE şi China, Organizaţia Mondială a Comerţului susţine că sistemul global al reglementărilor comerciale acceptate se confruntă cu un "potenţial risc ridicat". Creşterea economiei mondiale este "în pericol", avertizează OMC, care face apel la încetarea "escaladării" tensiunilor comerciale.

Spiritele s-au inflamat după ce administraţia Trump a anunţat că a introdus "tarife vamale suplimentare" în valoare de 25% pentru importurile de oţel şi de 10% pentru importurile de aluminiu. După ce iniţial a beneficiat de o scutire temporară, Uniunea Europeană a văzut cum aceste tarife vamale se aplică şi pentru oţelul şi aluminiul său, începând de la 1 iunie 2018.

Economiştii au avertizat că precedentele războaie comerciale - cum ar fi cel din timpul recesiunii din anii '1930 - au exacerbat problemele economice şi au dus la majorarea preţurilor şi la pierderea locurilor de muncă. "Tendinţa îngrijorătoare este extinderea politicilor comerciale restrictive, care vine într-un moment de sporire a tensiunilor comerciale şi a retoricii asociate", se arată în raportul OMC care acoperă perioada octombrie 2017 - mai 2018. În acest interval, ţările G20 au impus 39 de noi măsuri comerciale restrictive, inclusiv taxe vamale, dublu faţă de nivelul din precedentul raport, susţine OMC.

Avertismentele OMC ar putea spori tensiunile cu Statele Unite. Site-ul de ştiri Axios anunţa că preşedintele SUA, Donald Trump, le-a spus în repetate rânduri oficialilor de la Casa Albă că ar dori să retragă Statele Unite din Organizaţia Mondială a Comerţului. Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) este o instituţie internaţională care stabileşte reguli globale de comerţ între statele membre. România este membru fondator al OMC, instituţie creată în 1995 în urma finalizării rundei Uruguay de negocieri comerciale multilaterale (1986-1994). Obiectivul general al organizaţiei este să se asigure că schimburile comerciale internaţionale se desfăşoară fluent, liber, corect şi predictibil.

Şi Fondul Monetar Internaţional i-a avertizat în iulie pe liderii G20 (grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente) că recenta escaladare a tensiunilor comerciale între SUA, China şi UE va afecta semnificativ creşterea economiei mondiale. "Impactul actualelor măsuri asupra economiei, în cel mai rău scenariu, este în jur de 0,5% din PIB-ul global", a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde.

Fondul Monetar Internaţional a analizat diverse scenarii în urma anunţului preşedintelui SUA, Donald Trump, de a impune tarife vamale la importurile de oţel şi aluminiu dar şi la alte bunuri. Conform celui mai rău scenariu, în care este afectată semnificativ încrederea investitorilor, în 2020 creşterea economiei mondiale ar putea fi redusă cu 0,5%, sau aproximativ 430 de miliarde de dolari, faţă de prognoza precedentă. Deşi impactul negativ al războiului comercial va fi resimţit în toate statele, SUA vor fi în special afectate din cauza tarifelor vamale impuse ca represalii de alte ţări, susţin experţii FMI.

Participanţii la reuniunea G20 au avertizat că sporirea tensiunilor comerciale şi normalizarea politicilor monetare în economiile majore reprezintă principalele riscuri la adresa economiei globale, a afirmat ministrul brazilian de Finanţe, Eduardo Guardia. Acesta a explicat că miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din ţările G20 au discutat despre necesitatea continuării reformelor pentru a-şi proteja economiile, în special în statele emergente, care s-au confruntat în ultimele luni cu o depreciere semnificativă a monedelor lor.

În 26 iulie, şeful statului american, Donald Trump, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au ajuns la un acord privind relaţiile comerciale dintre SUA şi UE. Acordul prevede o creştere a achiziţiilor europene de soia şi de gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, în schimbul suspendării noilor tarifele vamale impuse de Washington.

În 3 august, China a anunţat tarife vamale pentru importurile de bunuri din SUA în valoare de aproximativ 60 de miliarde de dolari, de la gaze naturale lichefiate (LNG) la anumite aeronave, şi a ameninţat cu măsuri suplimentare, avertizând că nu va da înapoi în cazul unui război comercial prelungit cu Washingtonul. Ministerul de Finanţe a prezentat noile taxe vamale cuprinse între 5% şi 25% la 5.207 de bunuri importate din SUA. Autorităţile de la Beijing susţin că decizia reprezintă răspunsul la intenţia Washingtonului de a impune taxe vamale de 25% la bunuri importate din China, în valoare de 200 de miliarde de dolari.

Ulterior, în 8 august, Ministerul Comerţului din China a anunţat că a decis să impună tarife vamale de 25% pentru importurile de bunuri din SUA în valoare de 16 miliarde de dolari. Tarifele vor intra în vigoare în data de 23 august şi vizează 333 produse, printre care ţiţei, benzină, produse din oţel, maşini, biciclete şi echipamente medicale. Anunţul vine după ce reprezentantul american pentru comerţ a anunţat că SUA vor aplica de la 23 august taxe vamale de 25% pe un total de 50 de miliarde de produse chinezeşti. Washingtonul aplică deja taxe vamale în acest cuantum de la 6 iulie pe importuri din China de 34 de miliarde de dolari. De la 23 august vor fi vizate alte produse importate din China în valoare de 16 miliarde de dolari.

Administraţia Trump acuză Beijingul că "privează companiile americane de capacitatea de a-şi exploata licenţele". Aceasta denunţă şi "intruziunile cibernetice în reţelele de computere comerciale americane pentru a obţine un acces neautorizat la informaţii comerciale importante".

În 23 august, SUA şi China au escaladat războiul lor comercial, după ce au impus fiecare taxe vamale de 25% pentru noi produse, în valoare de 16 miliarde de dolari, chiar într-un moment în care au fost reluate negocierile pentru a pune capăt disputelor dintre cele două mari puteri economice ale lumii.

Pentru administraţia Trump, care acuză China de practici incorecte şi furt de proprietate intelectuală, obiectivul rămâne intensificarea presiunilor asupra gigantului asiatic pentru ca acesta să îşi reducă excedentul comercial colosal pe care îl înregistrează în relaţia cu SUA. Însă această escaladare intervine pe fondul a două zile de discuţii care au loc la Washington între negociatorii americani şi cei chinezi, în încercarea de a pune capăt războiului comercial dintre primele două puteri economice ale lumii. Dacă partea chineză a dat dovadă de optimism înaintea discuţiilor, preşedintele american Donald Trump s-a arătat mai circumspect afirmând că "nu se aşteaptă la mare lucru" de pe urma acestor discuţii.

Trump a ameninţat că va impune tarife vamale suplimentare asupra tuturor celor aproximativ 500 de miliarde de dolari de produse chineze exportate anual spre SUA, dacă Beijingul nu acceptă o modificare substanţială a practicilor sale în domeniul proprietăţii intelectuale, a programelor de subvenţii industriale şi nu cumpără mai multe bunuri americane. Cifra de 500 de miliarde de dolari este mult mai mare decât valoarea bunurilor importate de China din SUA, dând naştere la îngrijorări că Beijingul ar putea avea în vedere şi alte represalii precum îngreunarea activităţii firmelor americane în China sau permiţând yuanului să se deprecieze şi mai mult pentru a-i sprijini pe exportatorii chinezi.

SUA înregistrează în relaţia cu China un deficit comercial anul de 335 miliarde de dolari. Chiar dacă sunt excedente la schimburile de servicii, americanii înregistrează un deficit mai mare, de 375 miliarde de dolari, când vine vorba de schimburile de bunuri. Ulterior, Statele Unite şi China şi-au impus reciproc noi tarife vamale, cele mai mari economii mondiale nearătând nici un semn că ar atenua războiul comercial care a afectat pieţele financiare globale. În 24 septembrie au intrat în vigoare tarifele vamale americane de 10% asupra unor importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, iar China a ripostat, instituind noi tarife asupra unor importuri din SUA în valoare de 60 de miliarde de dolari. Printre produsele americane afectate de noi tarife ale Chinei se află gazele naturale lichefiate (LNG) şi anumite tipuri de avioane.

Economiştii avertizează că prelungirea disputei va afecta în cele din urmă avansul economiei nu doar în SUA şi China ci şi pe plan global. De asemenea, economiştii susţin că Beijingul ar putea lăsa yuanul să se deprecieze pentru a-i ajuta pe exportatorii săi, afectaţi de tarifele vamale americane.

Conform unei simulări a Băncii Centrale Europene, Statele Unite vor avea cel mai mult de suferit dacă încep un război comercial cu alte ţări, în timp ce China se va descurca mai bine după impunerea de represalii. Studiul BCE simulează introducerea de către SUA a unor tarife vamale de 10% la toate importurile şi contramăsuri similare din partea altor ţări. Rezultatele sugerează că Statele Unite vor avea cel mai mult de pierdut din cauza diminuării comerţului şi a pagubelor provocate încrederii consumatorilor şi investitorilor. "Rezultatele estimate sugerează că nivelul exporturilor nete ale SUA se va deteriora substanţial iar firmele americane vor investi mai puţin şi vor angaja mai puţini muncitori, ceea ce va amplifica efectul negativ", avertizează BCE.

Instituţia financiară cu sediul la Frankfurt prognozează o scădere de peste două puncte procentuale a ritmului de creştere al economiei SUA. În prezent, FMI estimează că PIB-ul Statelor Unite va înregistra un avans de 2,9% anul acesta şi de 2,7% anul viitor. În contrast, China va avea de câştigat exportând mai mult în ţările unde preţurile bunurilor americane sunt afectate de impunerea tarifelor vamale, susţine BCE, care avertizează că ar putea urma un declin de 3% al comerţului global.

Disputele comerciale şi tarifele vamale încep să afecteze perspectiva de creştere a economiei mondiale, a avertizat la 1 octombrie directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, cerând ţărilor să-şi rezolve diferendele şi să reformeze reglementările comerciale globale. Ritmul de creştere al economiei mondiale este la cel mai ridicat nivel din 2011 dar s-a aplatizat, mai puţine ţări participând la expansiune, a afirmat Lagarde.

"În iulie, estimam o creştere economică de 3,9% pentru 2018 şi 2019. De atunci, perspectiva a devenit mai sumbră, aşa cum veţi vedea în prognozele noastre actualizate", a spus oficialul FMI fără a furniza cifre. O problemă cheie o reprezintă actualele bariere comerciale, care afectează nu doar comerţul ci şi investiţiile şi producţia industrială, deoarece incertitudinile continuă să crească, a adăugat Christine Lagarde.

În timp ce economia SUA creşte solid datorită reducerilor de taxe şi a condiţiilor financiare lejere, există semne de încetinire în zona euro şi în Japonia. Şi China arată semne de moderare a creşterii, o tendinţă care va fi exacerbată de disputa sa comercială cu Statele Unite, a avertizat directorul general al FMI.

Războiul comercial, alături de ratele mai ridicate ale dobânzilor şi aprecierea dolarului încep să afecteze unele pieţe emergente. "Să fie clar, nu vedem până acum semne de contagiune extinsă dar ştim cât de rapid pot avea loc schimbări. Dacă actuala dispută comercială se va escalada şi mai mult, ar putea provoca un şoc pe unele pieţe emergente şi în curs de dezvoltare", a apreciat oficialul FMI.

Un război comercial total între SUA şi China ar putea reduce volumul comerţului global cu 17,5%, a avertizat în 10 octombrie Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Preşedintele OMC, Roberto Azevedo, a declarat că escaladarea conflictului ar putea tăia în medie 1,9% din economia mondială.

Calculele FMI arată că, atât SUA, cât şi China, suferă din cauza disputei comerciale: tarifele vamale anunţate la bunuri în valoare de 360 de miliarde de dolari, precum şi cele pentru maşini şi componente auto vor tăia 0,9% din PIB-ul SUA şi 0,6% din cel al Chinei.

Tensiunile comerciale globale au escaladat în ultimele luni, SUA impunând tarife vamale pentru importurile de aluminiu şi oţel, precum şi tarife vamale pentru importuri de produse din China în valoare de 250 miliarde de dolari. În replică, China şi Uniunea Europeană au impus tarife similare pentru o serie de produse americane.

Analiştii OMC subliniază că, deşi până acum aceste tarife au avut efecte directe reduse, incertitudinea pe care au generat-o este posibil să fi condus deja la diminuarea investiţiilor.

Tensiunile s-au atenuat la 1 decembrie, când preşedintele american Donald Trump şi omologul său chinez, Xi Jinping au anunţat la summitul G20 din Argentina un armistiţiu în războiul comercial dintre cele două mari economii ale lumii. China a confirmat că va suspenda de la 1 ianuarie 2019 tarifele vamale suplimentare la maşinile fabricate în SUA, o măsură previzionată de preşedintele Donald Trump după întâlnirea din Argentina cu omologul său chinez, Xi Jinping.

Ministerul de Finanţe de la Beijing a anunţat în 14 decembrie că va opri impunerea de tarife vamale suplimentare la maşinile şi componentele auto fabricate în SUA, în perioada ianuarie-martie 2019. Este vorba de tarife vamale de 25% pentru 144 de modele de maşini şi componente auto din Statele Unite şi tarife de 5% la 67 de produse auto.

De asemenea, oficialii de la Ministerul de Finanţe şi-au exprimat speranţa că primele economii mondiale pot accelera negocierile pentru eliminarea tuturor tarifelor vamale suplimentare la bunurile fiecărei ţări. Anunţul urmează după prima achiziţie majoră de soia americană de către China.

Suspendarea tarifelor vamale suplimentare şi achiziţiile de soia reprezintă un indiciu că războiul comercial dintre China şi SUA ar putea încetini şi expansiunea economiei mondiale nu va mai fi afectată de tensiunile din ultimele luni.