Asanarea mlaștinii moldovenești

Astăzi, la Chișinău există un sentiment palpabil de speranță că cele mai grave elemente ale vechiului regim - procurorii și judecătorii corupți - vor dispărea din scenă, în timp ce patronul lor Plahotniuc a părăsit Moldova, plecând spre destinații necunoscute. Cu toate acestea, acest sentiment de speranță își are corespondentul în scepticism, deoarece precedenta schimbare politică nu a dus spre o guvernare eficientă.

Dacă va trece mult timp fără ca să se ia măsuri decisive pentru reluarea statului capturat de PD și inițierea unor eforturi veritabile pentru a recupera activele furate, atunci optimismul fragil ar putea fi cu ușurință spulberat, în special pentru că resursele media controlate de domnul Plahotniuc încă mai domină spațiul informațional al țării.

Noul guvern va trebui să acționeze cu atenție și să evite implicarea în dezbaterile legate de chestiuni de identitate și de probleme geopolitice, care nu vor rezolva în cele din urmă cele mai mari probleme ale cetățenilor moldoveni: sărăcia și corupția.

Competiția geopolitică a jucat un rol nefericit, deși indirect, în apariția sistemului captiv de guvernare în cadrul căruia PD a exercitat un control total neproporțional cu nivelul său de susținere din partea populației. Indiferența aparentă a „partenerilor de dezvoltare” occidentali ai Moldovei față de situație și reticența de a transmite semnale publice puternice a continuat chiar și când au sporit dovezile de abuz a sistemului de justiție.

Coaliția geopolitică nouă și fără asemănare între partidul lui Dodon, care este orientat spre Rusia, și ACUM, care se identifică drept pro-occidental, este un semn că dl Plahotniuc a mers prea departe, dar poate reprezenta, de asemenea, o abordare mult mai rece, una care minimizează geopolitica, în lumina rolului lor în criza sângeroasă din Ucraina și a abordării necorespunzătoare a problemelor cotidiene de interes major pentru alegătorii moldoveni. Dat fiind că sunt parte a problemei, partenerii internaționali ai Moldovei ar trebui să continue să fie parte și a soluției. Aceștia ar putea juca un rol esențial în restabilirea statului de drept.

Sancționarea băieților răi

Primul și cel mai ieftin pas în această direcție este semnalarea clară a faptului că guvernul SUA va iniția un proces interguvernamental pentru a-l sancționa pe dl Plahotniuc în conformitate cu legea globală Magnitsky (GMA), care stipulează că Statele Unite pot sancționa funcționari guvernamentali străini sau asociații acestora care sunt responsabili de sau complici la ordonarea, controlul sau conducerea în alt mod a actelor de corupție de proporție.

Sancționarea dlui Plahotniuc este importantă din mai multe motive. Acest lucru ar da un semnal puternic membrilor de partid rămași în țară că liderul lor nu se va întoarce pentru a-i proteja și plăti. Zdruncinarea încrederii cercului său interior în „naș” ar putea, de asemenea, încuraja denunțătorii și martorii cooperanți să iasă în față. Acestea vor fi necesare dacă se propune soluționarea multiplelor scheme de fraudă bancară săvârșite în timpul guvernării dlui Plahotniuc, inclusiv furtul miliardului de dolari SUA din câteva bănci din Moldova și schema de spălare a banilor „Laundromat”, prin care se estimează că au fost procesate 70 de miliarde de dolari SUA.

Sancționarea dlui Plahotniuc conform GMA ar fi, de asemenea, o demonstrație puternică a ceea la ce ar trebui să se aștepte acele elemente din noua coaliție de guvernământ care ar putea lua în considerare emularea unui stil de guvernare de tip Plahotniuc. Sancționarea dlui Plahotniuc la nivel internațional va reține jocurile din culise ale altor parteneri, care, în caz contrar, ar fi reușit să-și folosească averile obținute ilegal pentru a cumpăra indulgența noilor autorități. În cele din urmă, sancțiunile ar reduce capacitatea dlui Plahotniuc de a-și proiecta influența înapoi în Moldova, precum și asupra Washingtonului sau altor capitale, unde PD a avut în ultimii ani bugete considerabile de lobby.

Statele Unite ar trebui să preia inițiativa în această problemă. Washingtonul are un program de sancțiuni în GMA, care este conceput în mod expres pentru cleptocrați precum dl Plahotniuc. Este în interesul național ca Statele Unite să fie văzute ca un lider în acest domeniu.

Este puțin probabil ca Rusia sau UE să facă prea multe în ceea ce privește sancțiunile. Rusia a deschis deja o cauză penală împotriva lui Plahotniuc, în timp ce UE ar putea să nu ajungă la un consens. România, de exemplu, a părut reticentă să ia măsuri rapide în timpul recentei crize constituționale din Republica Moldova.

În cele din urmă, este important să le reamintim altor lideri regionali și celor mai îndepărtați că a fi în grațiile Washingtonului ca și partener situațional nu le acordă carte blanche de a abuza instituțiile statului la ei acasă. Începând cu administrația Obama, Statele Unite au permis să devină asociate cu regimul domnului Plahotniuc. Această asociere a fost cea mai mare valoare a dlui Plahotniuc pentru legitimarea sa în luptele politice interne, dar se pare că acesta s-a confruntat cu provocări în a convinge comunitatea politică de la Washington să-l accepte ca pe cineva puternic care ar opune rezistență influenței Rusiei în Moldova. Oarecum ironic, în lumina imaginii sale din Vest, de bastion împotriva influenței rusești, unul dintre eforturile sale de a-și păstra controlul asupra Republicii Moldova pare să fi fost o afacere propusă cu Moscova.

Tranziția la justiție

Acum, provocarea cheie a Moldovei este reformarea instituțiilor sale capturate, în special a sistemului judiciar. De această dată, excesele domnului Plahotniuc au creat un moment remarcabil de consens în rândul rivalilor politici. Se pare că sunt gata să acționeze concertat.

Se pare că există un consens, de exemplu, cu privire la necesitatea de a lua măsuri ordonate și transparente pentru a elimina cele mai corupte persoane din procuratura generală și sistemul judiciar. Dar există îngrijorări că astfel de schimbări nu vor avea loc pe baza competenței sau integrității indivizilor, ci (așa cum a fost și în trecut) pe baza răfuielilor politice și nepotismului. Săptămâna trecută a adus o avalanșă în creștere de acuzații publice împotriva membrilor organizației PD, care riscă să se transforme într-un proces judiciar la show-urile TV, dacă nu va fi instituită o anumită ordine în acest sens.

Pârghiile partenerilor străini pot fi folosite pentru a sublinia faptul că trebuie să aibă loc un proces de curățare - și că acesta trebuie făcut fără influență nejustificată. Bazându-se pe procesul inițiat de instituire a comisiilor parlamentare săptămâna trecută - una privind furtul bancar de un miliard, una privind eforturile PD de a se agăța de putere și a treia privind privatizările - este important ca deputații din noua coaliție să fie puși în carantină față de influența potențială a deputaților dlui Plahotniuc și a celor controlați efectiv de acesta, inclusiv a grupului de deputați conduși de Ilan Shor, care a jucat un rol cheie în frauda bancară de un miliard de dolari (Shor este un alt candidat potrivit pentru condamnarea în baza GMA).

Imparțialitatea, obiectivitatea și responsabilitatea vor fi vitale. Procesul trebuie să se bazeze pe criterii obiective pentru a se decide care funcționari publici trebuie sancționați și care por continua să-și îndeplinească atribuțiile. Acest proces ar trebui să înceapă cât mai curând posibil; în caz contrar, impulsul va fi pierdut, iar șansa de a schimba așteptările oamenilor față de guvernare se va epuiza.

Cu toate acestea, comisiile parlamentare - în prezent, singurele instrumente de investigație în care nu au penetrat rămășițele regimului anterior - s-ar putea confrunta cu capacitatea limitată a personalului de a-și îndeplini sarcinile la un nivel care să țină cont de gravitatea problemelor. Occidentul poate și ar trebui să ofere sprijin rapid prin experți în justiția de tranziție.

Urmărirea banilor

Sunt necesare acțiuni hotărâte de urmărire, înghețare și returnare poporului moldovenesc a sumelor colosale furate de dl Plahotniuc și asociații săi. Impresia imediată este că PD intenționează să intre în opoziție, ceea ce îi poate permite să urmeze aceleași trucuri murdare și tactici de dezinformare, care au fost semnul distinctiv al partidului în timp ce s-a aflat la putere.

Acest lucru face cu atât mai importantă nu numai încercarea de a îngheța activele partidului prin sancționarea persoanelor-cheie, dar și încercarea de a recupera oricare părți ce pot fi găsite din aceste active.

Urmărirea și recuperarea activelor este importantă, deoarece unele persoane care se află acum la putere ar putea fi tentate să urmeze „același model vechi” de guvernare. O întoarcere la retorica geopolitică în locul unei politici interne ar amenința din nou capacitatea Moldovei de a atinge obiective de importanță cheie pentru poporul său, și anume revizuirea sistemului de justiție, astfel încât acesta să ofere justiție în loc să se alinieze intereselor, și să îmbunătățească economia, a anunțat noul guvern.

Auto-proclamații parteneri politici „pro-occidentali”, cum ar fi dl Plahotniuc, au lăsat brandul occidental grav afectat în Moldova și au obținut un efect opus de promovare a intereselor vestului sau a Moldovei. Cleptocrații ca domnul Plahotniuc nu sunt, de fapt, „loiali” Statelor Unite sau oricăror alți parteneri.

Pragmatismul recent demonstrat de Rusia, chiar dacă această poziție este tactică și se bazează pe o ipoteză că guvernul prim-ministrului Maia Sandu nu va reuși să-și îndeplinească agenda enormă, ar trebui să fie binevenit. După mișcările deliberate ale Moscovei împotriva dlui Plahotniuc, acum ar fi în interesul tuturor dacă Moscova ar sprijini liniștit pașii descriși mai sus pentru a asigura o tranziție lină de la epoca de stat capturat a Moldovei la un guvern mai stabil, care va continua agenda sa de integrare aparent acceptată de emisarul rus Dmitri Kozak, care a menționat în timpul unei vizite recente la Chișinău că Rusia „nu neagă alegerea europeană a poporului moldovenesc.”

În vest, este timpul de a înțelege că Moldova „pro-europeană”, care a început odată cu revoluția Twitter de rău augur din 2009, a căzut victima propriei sale incapacități de a lupta împotriva corupției și de a moderniza instituțiile statului. A pune pe primul loc dorința moldovenilor de a trăi într-o țară mai bună ar fi de fapt cea mai bună geopolitică.

Lyndon Allin și Balazs Jarabik,

Wilson Center