„E fără precedent ca un stat în care s-au spălat 22 de miliarde dolari, bani rusești, și din care a dispărut cel puțin un miliard, să vină cu asemenea măsuri. Înainte de a identifica vinovații pentru furtul miliardului și mecanismele prin care aceste lucruri au fost posibile, autoritățile trec deja la acoperirea vinovaților, la premierea lor, acum îi invită să îi spele, și la acoperirea acestor mecanisme ale fraudei de stat care a avut loc în RM. E peste orice imaginație. Nu e de mirare că FMI, Banca Mondială, ambasadele SUA și UE au ieșit public așa de violent. În special SUA, pentru care deschiderea unor mecanisme de stat de spălare de bani este ca și cum ai detona o bombă în biroul Departamentului de Stat care se ocupă de RM. Căci asta este - o bombă. La frontiera UE și NATO, deci la frontiera strategică a SUA, Chișinăul deschide cutia Pandorei a spălării banilor!”, a menționat analistul politic, pentru Cotidianul.

„Să vă dau un singur exemplu. Vă aduceți aminte un caz petrecut cu ceva ani în urmă și pentru mulți inexplicabil. La 15 martie 2015, în drum spre orașul rusesc St. Petersburg, unde urma să se întâlnească cu președintele rus Putin, președintele kârgâz Almazbek Atambaev a efectuat o scurtă vizită la Chișinău. Ocolul, geografic vorbind, este mare, nu existau rațiuni de transport. Deși a stat patru ore la Chișinău, nu s-a întâlnit cu omologul său de atunci, președintele Timofti, ci cu Vladimir Plahotniuc, pe atunci fără funcție oficială, și, probabil pentru salvarea aparențelor, și cu președintele Parlamentului, Andrian Candu. Nu au dat nicio explicație credibilă pentru ocol și întâlnire. Dar după asta, opoziția kârgâză a început să vorbească public despre spălare de bani, adică despre faptul că președintele kârgâz ar fi venit la Chișinău ca să înălbească niște bani sau să fie ajutat în acest sens.

Pentru cei care nu sunt foarte familiarizați cu situația din Kârgâstan, lucrurile stau cam așa: fostul stat sovietic are aur, de care depinde, practic, tot exportul său. Controlul statului îl exercită cel care numește oamenii în acest domeniu, statul mai are circa 30% din acțiuni acolo. Și aurul știți cum e, uneori se mai pierde pe drum un lingou, zic și eu, speculez… Și atunci vă dați seama că dacă se adună mai multe lingouri ce faci cu el? Îl vinzi. Și dacă îl vinzi, ce faci cu banii?… Deci eu nu zic că așa ar fi, că opoziția kârghâză ar avea dreptate, spun doar că fostul spațiu sovietic este un spațiu în care, spre deosebire de spațiul euroatlantic, se umblă cu bani în geantă. Cu mulți bani. Și dacă lucrurile stau așa, devine limpede că cel mai lucrativ business ar fi cel prin care ai putea să speli acești bani. Adică de la Vladivostok până la Tiraspol sau Chișinău, cine poate spăla acești bani devine un actor crucial. Acesta este de fapt motivul pentru care și FMI, și UE, și SUA, mai ales, au reacționat așa de dur. Pentru ei este de neconceput. În locurile de unde vin ei dacă te duci cu 10 000 de dolari cash la bancă imediat apare cineva în costum ca să te întrebe de unde îi ai…”, a mai spus Dan Dungaciu.

Potrivit analistului român, dacă o asemenea „morișcă de spălare a banilor” se pune pe picioare în Moldova, un asemenea mecanism ar deveni atât de important, iar cine l-ar controla atât de puternic, încât am putea vorbi despre logica „narco-statelor”, în care toate instituțiile politice și economice sunt, practic, sub controlul celor care se ocupă de traficul ilegal de droguri.

„Asta e logica care sperie - a unui mecanism sau instrument nepolitic și ilicit care controlează statul. Suspiciunile devin și mai mari mai ales că amnistia fiscală este asociată cu acordarea cetățeniei R. Moldova pe bani investiți. Teoretic, cineva vrea să spele bani. Investește 100 000 de euro plus 250 000 de euro, devine cetățean, pe urmă depune, să zicem, 10 milioane, plătește 300 000 de euro, adică 1/3 solicitată de lege, banii sunt în regulă și curați ca lacrima. Dacă vrei să speli 100 milioane de euro, te costă, practic, cam 3 300 000 euro. Și ai 96 milioane numai bune de cheltuit oriunde în lume! Și din care îți rămân o mulțime de bani și pentru a plăti un comision „neoficial”, dacă ar exista așa ceva, evident, eu speculez aici, și celor care au făcut posibilă morișca…. Alte state adoptă Legea Magnițki, R. Moldova nu doar că nu o adoptă, transmițând chiar recent un mesaj clar americanilor să-și pună pofta în cui, dar încearcă să îi anuleze efectele prin legalizarea capitalurilor dubioase”, a punctat Dungaciu.