Doamnă Maia Sandu, sunteţi în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare. Care este atmosfera? Au fost înregistrate derapaje, abuzuri, intimidări din partea reprezentanţilor Puterii?

Situația în Republica Moldova este din ce în ce mai gravă. Putem spune deja de astăzi că aceste alegeri nu pot fi numite corecte. La doar 150 de kilometri de România, astăzi ne lovim de numeroase abuzuri, încălcări, știri false, utilizarea masivă a resurselor administrative de către PD (partidul oligarhului Plahotniuc), hărțuirea membrilor Opoziției, tentativele de intimidare a presei, dar și a societății civile etc.

La fel ca și la alegerile prezidențiale din România din 2014, cel mai grav abuz al regimului este lipsirea diasporei de dreptul la vot. Prin manipulări şi intimidări specifice unor grupări mafiote de tip sovietic, regimul Plahotniuc-Dodon face tot ce îi stă în putere să obstrucţioneze alegerile, să diminueze şansele Opoziţiei reale pro-europene, formate din cele două partide, PAS şi PPDA, întrunite în Blocul Electoral ACUM. Ei, Plahotniuc și Dodon, înţeleg pericolul real pe care acest bloc electoral îl prezintă pentru gașca lor de hoți, de aceea sunt gata să treacă orice linii roşii pentru a nu permite acest lucru.

Anul trecut, alegerile locale din Chişinău, libere şi corecte, au fost invalidate. Anul acesta, în pre-campania pentru parlamentare s-a vorbit mult despre pericolul fraudării alegerilor. Au apărut deja semne care confirmă aceste previziuni?

Problema cea mai mare, care va ridica întrebări serioase faţă de legitimitatea acestor alegeri este încercarea regimului de a nu permite să voteze celor peste jumătate de milion de cetăţeni moldoveni din diasporă care au paşapoartele expirate. Este vorba în special de cetățenii Republicii Moldova care sunt și cetățeni ai României și care au plecat din țară cu acte românești. În alegerile precedente (2012, 2014, 2016), autorităţile au permis votul acestora, dar acum, înţelegând că diaspora va putea înclina balanţa în favoarea forţelor proeuropene şi democratice, regimul încearcă să o reducă la tăcere. Oamenii nu sunt lăsați să voteze cu buletinele de identitate, chiar dacă pe teritoriul Republicii Moldova se permite acest lucru, și nici nu au fost preveniți din timp, ca să reușească să-și facă actele. Este vorba despre aceiași moldoveni care trimit anual acasă în jur de 1,5 miliarde de dolari, altfel zis 20% din PIB-ul Republicii Moldova. Ce să înțelegem din asta? La trimis bani acasă sunt buni concetățenii noștri de peste hotare, dar atunci când ei trebuie să decidă viitorul țării lor, atunci nu mai sunt de folos?

Țin minte că și în România, la un moment dat, niște minți înfierbântate voiau ca cei din diasporă să nu mai aibă drept de vot la alegerile prezidențiale „atât timp cât nu plătesc impozite în România.” Din fericire, însă, România a dovedit că este un stat sănătos din punct de vedere democratic și acea inițiativă a ajuns la coșul de gunoi. Din punctul nostru de vedere, privarea dreptului de vot pentru mai mult de o treime din alegători este suficient ca comunitatea internaţională să nu recunoască aceste alegeri. Se pare că şi de data aceasta Plahotniuc şi Dodon, Partidul Democrat și socialiștii, vor să meargă pe calea sfidării legilor, dar şi bunului-simţ, doar pentru a se menţine cu orice preţ la guvernare. Acum este important să ieșim cât mai mulți la vot pentru a dejuca planul perfid al regimului de a rămâne la putere prin fraudarea alegerilor.

Dumneavoastră, personal, aţi primit ameninţări, fie şi voalate, de când aţi intrat în politică, pentru a vă determina să ieşiţi din jocul politic?

Regimul actual nu se mai joacă cu amenințările. Ei concediază, șantajează, ba chiar arestează oameni. Știu că pentru dumneavoastră, în România, aceste lucruri par acum de neconceput, dar aceasta este realitatea incredibilă în care am ajuns să trăim noi astăzi.

Din nefericire pentru ei, nu au cu ce să mă sperie, chiar dacă folosesc toate metodele pentru a încerca să ne intimideze, să ne determine să renunțăm la activitatea politică. De exemplu, acum câteva luni, a fost creată o comisie parlamentară, în frunte cu Președintele Parlamentului, care ne-a acuzat pe noi, liderii Opoziției, de trădare de patrie pentru că acum un an și jumătate am participat la o conferință la Parlamentul European unde am criticat guvernarea. Pe acest caz a fost deschis dosar penal. La toate întâlnirile noastre cu cetățenii suntem urmăriți de oamenii regimului, în mod demonstrativ. Discuțiile noastre telefonice sunt interceptate în mod ilegal. Dar cele mai mari eforturi se fac pentru denigrarea noastră prin răspânidrea știrilor false. Zi de zi, televiziunile controlate de oligarhi ne acuză de toate actele de corupție pe care le-a comis actualul regim, de relații cu tot felul de personaje obscure pe care nu le-am cunoscut niciodată, de situația proastă din țară. Acum două zile, regimul a difuzat în spațiul online un video fabricat prin care încearcă să dezinformeze în legătură cu orientarea mea sexuală pentru a speria alegătorii, așa cum a făcut în prezidențiale cu falsul despre cei 30 de mii de sirieni pe care eu urma să-i aduc în țară. Toate aceste lucruri se fac pentru a ne intimida, pe noi și pe susținătorii noștri, pentru a arăta că ei dețin puterea, că ei pot să facă ce vor.

Mai grave sunt însă acțiunile de terorizare a populației – luați câte unul și amenințați sau dați afară de la lucru. De exemplu, după ce am distribuit ziare într-o piață, polițiștii au mers după aceea la oameni, au strâns ziarele și le-au interzis să stea de vorbă cu noi.

Am ajuns în niște vremuri pe care nu am fi crezut să le mai trăim, mai rău decât în anii comunistului Voronin. Exemple sunt nenumărate, scopul este unul singur – să ne determine să renunțăm. Însă noi și alegătorii noștri am rezistat și o vom face și de acum încolo, demn și ferm mai departe. Vom rezista în fața mișeilor și îi vom învinge prin adevăr, curaj și sprijin popular, pentru că acest popor merită o guvernare nouă și un trai mai bun.

Cum se poziţionează Bucureştiul faţă de alegerile din 24 februarie şi faţă de semnalele de alarmă pe care le-aţi tras cu referire la acest tur de scrutin?

Ne dorim ca toate comunitățile de cetățeni moldoveni din Timișoara, Iași, Cluj, Craiova, Brașov, Sibiu, Constanța sau orice alt oraș unde trăiesc moldoveni de-ai noștri, nu numai din București, să se mobilizeze în alegerile acestea atât de importante pentru noi.

Dar, ca să revin la întrebarea despre București, ne-am bucura ca autoritățile de acolo să nu se rezume doar la vizite de curtoazie, ci să întreprindă măsuri efective de descurajare a tentativelor din ce în ce mai vizibile de fraudare a alegerilor din 24 februarie. Chiar dacă noi înțelegem foarte bine că există un parteneriat – cel puțin la nivel politic – între Plahotniuc și Liviu Dragnea, avem încrederea că România, prin instituțiile sale democratice, va face tot posibilul să fie un garant pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește corectitudinea scrutinului de la noi. Până la urmă, indiferent de protocoalele dintre doi lideri politici aflați în goană după putere, România și românii nu au niciun interes să se învecineze cu un stat al cărui viitor să fie cel puțin incert din punct de vedere al securității, fie ea economică sau politică.

Deşi România deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, nu are ca prioritate susţinerea integrării Republicii Moldova în UE. Cum vă explicaţi?

Ne-am fi aşteptat la o mai mare implicare a Guvernului României în această direcţie, la semnalarea şi condamnarea derapajelor evidente de la valorile democraţiei şi ale statului de drept de care dă dovadă regimul de la Chişinău. Sperăm ca autoritățile române, indiferent de coloratura lor politică, să acţioneze în conformitate cu interesele naţionale ale României şi angajamentele sale internaţionale ca stat-membru al UE şi NATO. Iar interesul României este ca la hotarul său estic să existe un stat funcţional, democratic, cu instituţii puternice şi cu o economie funcţională şi un standard de viaţă înalt pentru cetăţeni, un stat care să meargă ferm pe calea integrării europene. Menţinerea acestui curs este o prioritate de bază a susținătorilor Blocului Electoral ACUM.

Unul dintre contracandidaţii dumneavoastră, în aceste alegeri, este Ilan Shor, cercetat în dosarul ce vizează furtul miliardului de dolari – pe care, citeam în presă, un raport al companiei de investigaţii Kroll îl identifică drept principal implementator al fraudei bancare. Cum percep opinia publică şi presa participarea la alegeri a unui politician cu probleme judiciare: sunt deranjate sau indiferente?

Opinia publică este total defavorabilă faţă de acest personaj şi modul cum face politică, prin coruperea categoriilor pauperizate și defavorizate ale populaţiei. De altfel, sistemul electoral mixt, impus de către parteneriatul dintre Plahotniuc și Dodon favorizează anume acest tip de comportament electoral, partidele cu mulţi bani, proveniţi din surse neclare, care încearcă să cumpere adeziunea alegătorilor, profitând de sărăcia şi deznădejdea generalizată.

Fiecare zi în libertate a lui Ilan Şor este o palmă dată ideii de justiţie şi dreptate, de aceea, una dintre priorităţile noastre este să le facem dreptate oamenilor prin curăţarea justiţiei de corupţi. Menţinerea lui Şor în cursa electorală este convenabilă doar lui Plahotniuc, care prin aceasta arată că poate sfida orice normă şi bun-simţ, că el decide totul în această țară și că toată lumea trebuie să-i știe de frică. Fiecare zi în care Ilan Shor este protejat de către „justiția” moldovenească înseamnă o îndepărtare, cu pași mari, de la principiile europene pe care ne dorim să le readucem în Republica Moldova.

Invocând acelaşi raport al companiei Kroll, dumneavoastră aţi declarat, la o conferinţă la care aţi participat la Bucureşti, la începutul acestui an, că „15,8 milioane de dolari din furtul bancar au ajuns în România”. Prin intermediul cui şi la cine?

Am încredere că raportul companiei Kroll este și în atenția organelor de drept din România care, din fericire, spre deosebire de ceea ce se întâmplă la Chișinău, își fac treaba cu prisosință. Probabil că știți că la Chișinău s-a scandat „DNA, treceți Prutul!”. În situația în care, timp de patru ani, instituțiile de combatere a corupției din Republica Moldova nu au recuperat niciun bănuț din miliardul furat, noi ne adresăm organelor de drept din țările în care au ajuns o parte dintre banii furați ca să cerceteze cine sunt beneficiarii finali ai acestor bani și cum au intrat în posesia lor.

Schimbarea guvernării de la Chișinău, lucru pentru care ne-am implicat alături de atât de mulți oameni de bună credință în aceste alegeri, va însemna și o totală transparentizare a informațiilor despre acest celebru jaf și sunt convinsă că vor fi multe surprize despre traseul acestor sume impresionante de bani, despre cine și cum a beneficiat de economiile a milioane de moldoveni.

Aminteaţi într-un interviu recent că guvernarea de la Chişinău şi-a deconspirat intenţia de a construi pe teritoriul Republicii Moldova o zonă off-shore şi spuneaţi: „În ultimii şase ani s-au spălat vreo 30 de miliarde de dolari, bani murdari veniţi din Rusia. Planul e să continue cu asemenea crime financiare”. Instituţiile statului au devenit nefuncţionale când vine vorba să ia măsuri împotriva abuzurilor făcute de oamenii de la putere, dar nu există, totuşi, pârghii ca actuala Putere de la Chişinău să fie constrânsă măcar de instituţiile europene să pună capăt abuzurilor?

Aceste abuzuri pot fi oprite doar după ce noi, Blocul Electoral ACUM, vom veni la guvernare şi vom demara un amplu proces de eradicare a corupţiei la cel mai înalt nivel şi de curăţare a instituţiilor statului şi mai ales a justiţiei de oameni compromişi şi neoneşti. Va fi foarte greu, dar nu imposibil. Țineți cont că astăzi, în Republica Moldova, mucegaiul corupției a penetrat și pe orizontală, nu doar pe verticală. Cu alte cuvinte, ne așteaptă un efort foarte mare de curățare a întregului sistem pe care îl vom moșteni, nu doar a conducerii acestui sistem. Prioritar vom aproba o lege specială privind evaluarea extraordinară a integrității și profesionalismului tuturor judecătorilor și procurorilor, vom reforma Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât acesta să devină un adevărat garant al corectitudinii sistemului judecătoresc. Cu ajutorul expertizei partenerilor noștri din România, cu sprijinul instituțiilor europene, vom crea un Departament Național Anticorupție eficient, dar și o Curte Specializată Anticorupție, așa încât, în cel mai scurt timp, să putem avea un sistem de justiție care să protejeze oamenii corecți și să sancționeze ferm corupții.

Aţi atras atenţia public, în ultimele luni, asupra pericolului de resuscitare a planului de federalizare a Republicii Moldova, pus la cale de la Kremlin, şi aţi cerut autorităţilor de la Bucureşti să facă uz de toate modalităţile de care dispun pentru a-l opri. Concret, ce poate face România în acest sens? A rezonat cineva de la Bucureşti la acest apel?

Din păcate este foarte adevărat, acest pericol este unul din ce în ce mai prezent. Noi sperăm că Statul român, prin instituțiile sale, evaluează corect această temere justificată și știe cum să preîntâmpine această amenințare. Federalizarea Republicii Moldova, cu scopul păstrării ei într-o zonă gri, între UE și Rusia, este un obiectiv împărtășit atât de Kremlin, cât și de politicienii corupți de la Chișinău, Plahotniuc și Dodon, care nu au nici cel mai mic interes ca instituțiile europene – prin ceea ce ne oferă, dar și prin ceea ce ne responsabilizează – să funcționeze în Republica Moldova. Însă noi știm că cetățenii Republicii Moldova nu mai vor sub nicio formă să se întoarcă acolo de unde au plecat, sub influența estică, și de aceea suntem optimiști pentru rezultatul votului din 24 februarie.