În luna august 2019, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a transmis Curții Constituționale o sesizare în care a cerut interpretarea Art. 137 din Constituție. Potrivit acestuia, „judecătorii Curţii Constituţionale sunt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei”. Mai exact, Robu vrea să știe dacă acest articol permite sau nu pornirea urmăririi penale în privința judecătorilor constituționali pe durata exercitării mandatului și după încetarea acestuia, fără avizul prealabil al Curții Constituționale.

Robu a transmis sesizarea după ce Procuratura a pornit o anchetă penală pe faptul uzurpării puterii de stat de către fosta guvernare, în baza deciziilor luate de fosta componență a Curții Constituționale.

Între altele, procurorul a întrebat Curtea dacă „spiritul juridic al noțiunilor de inamovibilitate și independență permite angajarea răspunderii penale a judecătorilor Curții Constituționale în baza Art. 307 din Codul penal (Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii)”.

Potrivit lui Danileț, „judecătorii Curții Constituționale trebuie să fie separați de cei care i-au numit în funcții - ca o garanție a corectitudinii lor pe perioada exercitării mandatului”.

„Asta nu înseamnă că ei pot abuza de această funcție. Și ei trebuie să răspundă ca oricare alt cetățean. Inamovibilitatea nu înseamnă impunitate. Oricine deține o funcție publică, indiferent de structură, trebuie să răspundă indiferent dacă e vorba de legislativ sau judiciar. Funcția publică trebuie exercitată doar în interes public, nu în interesul unei persoane sau al unui grup de interese străin de ceea ce numim noi interes public”, a explicat judecătorul român.

Consilierul juridic la Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ion Guzun, consideră că invocarea de către procuror a Art.307 nu a fost cea mai inspirată idee „pentru că adoptarea unei hotărâri ilegale nu se întâmplă de la sine”: „Deci, este un fapt penal, un abuz din partea altora, o influență necorespunzătoare care a condus la acea hotărâre”. El a reamintit că ACUM și PSRM s-au angajat, prin acordul de coaliție, să abroge acest articol din Codul penal.

La rândul său, Mihai Popșoi, președintele Comisiei de anchetă a Parlamentului privind elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de lovitură de stat din iunie a menționat că „singurele instituții care pot dovedi uzurparea puterii sunt Procuratura și instanța de judecată”. Totuși, el a precizat că, din punct de vedere politic, Comisia de anchetă pe care o conduce are suficiente pârghii pentru a face claritate în ceea ce privește evenimentele din iunie 2019: „O să aducem claritate ca să nu mai existe folclor – ba că Plahotniuc a plecat prin aeroport, ba că a fugit prin Transnistria. O să le spunem foarte clar cetățenilor cine a adus, în iunie, țara în prag de conflict violent între cetățenii acestei țări”.

Vineri, 20 septembrie, Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor puciului anticonstituțional din iunie 2019 îi audiază pe: ex-procurorul general, Eduard Harunjen, ex-directorul interimar al SPPS, Anatolie Golea, președintele Asociației Procurorilor, Alexandru Cladco, directorul ÎP ”Moldpres”, Andrei Volentir, directorul Companiei „Teleradio-Moldova”, Ecaterina Stratan, fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc și ex-prim adjunctul Inspectoratului General de Carabinieri, Mihail Ciubaciuc.

Deocamdată, la audieri s-au prezentat doar Eduard Harunjen și Ecaterina Stratan.