„În cazul municipiului Chișinău nu există problema unui cetățean care are datorii și nu își poate achita factura pentru energie. Există de fapt o problemă a tuturor și trebuie împreună să găsim o soluție. Rezolvând problemele consumatorilor ne ajutăm pe noi și pe întreaga societate”, a subliniat moderatorul discuției, Veaceslav Ioniță.

Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie, fiind responsabil pentru circa 45% din consumul final de energie în Moldova, blocurile locative cu multe etaje însumând aproape 160 milioane m.p. sau 60% din fondul locativ. În același timp, fondului locativ rezidențial îi revine 98% din totalul datoriilor față de furnizorul de căldură.

„1900 de locatari din cele patru blocuri locative care le administrez nu au apă caldă și achită mult pentru consumul energiei electrice. Cel mai mult bate la buzunar plata pentru consumul agentului termic: acum achităm 1 022 lei pentru o gigacalorie, de 5 ori mai mult decât în 2008. O soluție ar fi distribuția energiei termice pe orizontală, dar totuși, modernizarea sistemului de termoficare fără implicarea statului va dura o veșnicie”, povestește Magda Ivasiuc, președintele CCL 169 din sectorul Botanica.

„Nu am apă caldă de 20 de ani și mă spăl din căldare, iar sănătatea îmi este distrusă din această cauză. Iar pensia lunară de 866 de lei nu îmi poate acoperi costurile enorme pentru facturile la energie”, povestește Valentina, locatară din sectorul Botanica.

La rândul său, expertul în energetică Victor Parlicov este de părere că politicile actuale promovează ineficiența energetică, iar soluțiile ar fi altele.

„Problema cu eficiența energetică în blocuri este fundamentală. Municipalitatea oferă compensații de 40% pentru oamenii care consumă energia ce ar putea fi economisită. Noi de fapt subsidăm pierderea de energie. Din punctul de vedere a politicilor, este vorba de o risipă. Subsidarea trebuie să se facă la eficiența energetică și nu la consumul de energie, provocând în așa fel o risipă de energie. Iar soluții și investiții pentru eficiența energetică sunt și pot fi finanțate. Problema la acest capitol există însă la nivel de sistem și poate fi rezolvată doar la nivel de sistem”, a menționat Victor Parlicov.

„Potrivit rectificărilor de anul trecut în legea cu privire la eficiența energetică, în tarife va fi introdusă schema de obligații financiare. Acest lucru presupune că furnizorii de servicii energetice vor colecta bani suplimentar de la consumatori și îi vor transfera la Agenția pentru Eficiență Energetică pentru realizarea programelor de eficiență energetică, fapt ce va pune presiune pe tarife. Acestă schemă însă nu a fost reflectată în metodologiile ANRE și pe de o parte este introdusă o componentă nouă de costuri, iar pe de altă parte, oferim susbdisii fiscale la consumul de energie pentru anumiți consumatori mari”, a adăugat Parlicov.

În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune contractarea directă: „Consumatorul nu cunoaște care este consumul pentru energie termică, deoarece nu are contor și nu poate verifica. De acceea, trecerea la sistemul individual de contractare, contorizare, taxare și reglare este cea mai potrivită soluție pentru consumatori. Soluții tehnice există și ele trebuie discutate cu asociațiile de loctari, cu furnizorii, cu cei care gestionează rețelele inginerești și cu municipalitatea”.

Sărăcia energetică este o problemă complexă, iar tariful unic stimulează consumuri excesive de energie electrică pentru consumatorii casnici din spusele lui Nicolae Mogoreanu, președintele Asociației Consumatorilor de Energie. El arfirmă că tariful unic provoacă apariţia fenomenului de subvenţionare, ceea ce contravine Cartei Europene a Energiei și sugerează soluții pentru consumatorii vulnerabili.

„Este necesară balansarea economică a tarifelor la energie electrică și cea termică, deoarece toată republica plătește pentru confortul locuitorilor din municipiile Chișinău și Bălți. Iar pentru consumatorii vulnerabili propun următoarea soluție: pentru cei care consumă mai puțin de 30 KWh de energie pe lună, tariful să fie micșorat de două ori”, consideră Nicolae Mogoreanu.

Potrivit Eurostat, ponderea costurilor energiei electrice în veniturile gospodărilor casnice din Republica Moldova este de 3,4%, cu mult mai mare decât în alte țări, iar această situație este similară și sectorului gazelor naturale (7%) și al energiei termice (11,4%).

Amintim că, potrivit proiectelor supuse consultărilor publice, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie Electrică solicită aplicarea, de la 1 august, a unui tarif de 194,40 bani/kWh, față de 180,25 bani/kWh cât solicita în martie.

Astfel, dacă ANRE va aproba majorările, consumatorii casnici ar putea plăti, din august, câte 1 leu şi 94 de bani pentru un kWh, în loc de 1 leu şi 79 de bani, cât plătesc în prezent, ceea ce înseamnă cu 15 bani mai mult.