„E o declarație făcută într-un anumit context și departe de casă. Dacă acest mesaj ar fi fost lansat aici, pe intern, cu siguranță ar fi fost mai multe cifre puse imediat pe masă și argumente că, de fapt, nimic nu se întâmplă nici ca investigație, nici ca recuperare. De unde au luat autoritățile și operează cu această cifră de 90 la sută, precum că au stabilit unde sunt aceste mijloace este o declarație ciudată, dar să vedem și descifrarea dacă urmează mai departe, descifrarea sub formă de nume, jurisdicții și acțiuni pentru a recupera mijloacele extrase anterior din Republica Moldova. Faptul că s-a încercat de a lansa această declarație undeva în afară este folosit doar ca o încercare de a induce în eroare în mare parte partenerii de dezvoltare, o încercare disperată de a se credibiliza sau de a încerca de a obține un alt credit de încredere”, a declarat expertul Transparency International într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

​Potrivit lui Veaceslav Negruța „nu are loc niciun fel de recuperare a fondurilor fraudate în cazul furtului miliardului. Acele încasări care s-au făcut de către administratorii de lichidare a celor trei bănci comerciale sunt proceduri de insolvabilitate, din vinderea activelor și recuperarea acelor credite care vin conform graficului se rambursează către acele trei bănci. Deci nimic nu s-a recuperat din acele decizii definitive și titluri executorii care, conform datelor Băncii Naționale, constituie aproximativ 15 miliarde de lei. E vorba de cinci companii, care au fost anunțate de către Banca Națională în septembrie 2017 ca aparținând grupului Șor. Din acele 15 miliarde n-a fost recuperat deocamdată nimic. Deci, tot ce se recuperează e vorba doar de proceduri de insolvabilitate și nu au nimic în comun cu recuperarea miliardului furat. Urmează probabil să fie recuperat, dacă cu adevărat e pornită o investigație, în mare parte bazată pe raportul Kroll și pe strategia de recuperare, care a fost prezentată autorităților de către acest consorțiu Kroll și Steptoe & Johnson”, susține fostul ministru al finanţelor.

​„Noi vedem o încercare, de fapt, a autorităților responsabile de investigare de a pune într-o oală mai multe episoade din fraudele financiare și bancare care au avut loc aici și astfel este umbrită această tâlhărie numită „furtul miliardului”. Din păcate, se distrage atenția de la miliardul furat către alte fraude, care la fel merită investigate și merită responsabilizare aplicată persoanelor implicate, dar trebuie societatea și partenerii de dezvoltare să fie corect informați, pentru că vorbim de episoade diferite, sume diferite de investigat, urmărit și de recuperat. Deci să nu uităm că e vorba de sume mari, iar miliardul furat merită a fi recuperat”, a declarat Negruța.

Statul ar fi avut mult mai multe șanse să recupereze din mijloacele fraudate, dacă din start aplicau sechestre, blocaje în conturile acelor agenți economici care sunt cunoscuți, care sunt inclusiv incluși în rapoartele Kroll 1 și 2, susține Veaceslav Negruța.

„Dacă acțiunile erau prompte și adecvate, cu siguranță șansele erau mai mari. Cu orice zi trecută, șansele devin tot mai puține și mai puțin probabile de a recupera o sumă cât mai mare din acest miliard extras din Republica Moldova. Din păcate, miliardul care acum în mare parte se află în jurisdicții străine, inclusiv în offshore, jurisdicțiile sunt indicate în raportul Kroll 2, deci o parte din aceste resurse se mișcă și nu exclud că unele din ele intră deja în Republica Moldova sub formă de diverse proiecte, inclusiv participații în privatizări și alte lucruri”, a conchis expertul Transparency International.