Potrivit textului, circa 68,5 milioane de persoane sunt refugiate sau strămutate în lume, alungate din căminele lor de război, foamete şi catastrofe.

"Atât de mulţi oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele încât sistemul care îi susţine şi îi protejează pe refugiaţi în lume este realmente ameninţat", a declarat fostul ministru canadian Lloyd Axworthy pentru AFP.

"Noi trebuie să începem să-i atacăm pe băieţii răi, cei care creează conflicte, furând ţara", a spus el într-o declaraţie telefonică.

Confiscarea bunurilor lor dobândite necuvenit "ar permite degajarea de noi fonduri pentru refugiaţi", dar şi reducerea presiunii financiare care se exercită asupra ţărilor gazdă, unele dispunând de resurse foarte limitate, a precizat fostul ministru.

"Regimurile opresive, responsabile de o mare parte a migraţiei forţate, sunt în numeroase cazuri corupte, ele fură comorile ţării lor şi plasează banii şi alte active în străinătate", subliniază raportul.

Axworthy propune să se apeleze la tribunale pentru a confisca fonduri blocate în conturi îngheţate din cauza sancţiunilor, pe care Banca Mondială le estimează la zeci de miliarde de dolari.

El citează ca exemplu o procedură în Franţa din 2017 împotriva lui Teodorin Obiang, fiul preşedintelui Guineei Ecuatoriale, care a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare şi o amendă de 30 de milioane de euro, de asemenea cu suspendare, dintre care două treimi au fost utilizate apoi de o organizaţie caritabilă pentru a ajuta populaţia ţării.

Săptămâna trecută, Consiliul mondial pentru refugiaţi şi-a prezentat recomandările Uniunii Africane, care a decis să pună în aplicare unele dintre ele la nivel regional.

Raportul evocă de asemenea exodul masiv de populaţie din Birmania, Siria şi Africa subsahariană, ca exemple, scrie stiripesurse.ro.

El subliniază că SUA - aflate altădată în avangarda reinstalării refugiaţilor - au primit în 2018 cel mai mic număr de solicitanţi de azil în ultimele patru decenii, în timp ce xenofobia ia amploare pe mai multe continente.

CMR a fost creat în 2017 într-un moment maxim al crizei mondiale a refugiaţilor având ca obiectiv să propună noi idei pentru a încerca să răspundă acestei urgenţe umanitare