Dodon a instalat la Căpriana „o caricatură hidoasă”, ignorând legislația

Totul a început de la dorința nestrămutată a autorităților locale de la Căpriana să amenajeze în preajma lăcașului o galerie din trei sculpturi ale ctitorilor – domnii Țării Moldovei, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș.

Problema constă în donația pe care a făcut-o șeful statului. Acesta s-a oferit să ajute în 2018 localitatea Căpriana cu un monument și, după cum calul de dar nu se caută la dinți, vorba invocată de primarul satului, Ion Scutaru, „perla arhitecturală” a fost acceptată.

În aceeași zi, televiziunile de curte ale președintelui au început să duduie: „Soții Dodon au luat parte la inaugurarea monumentului Ștefan cel Mare și Sfânt edificat la inițiativa și cu sprijinul șefului statului. Perla arhitecturală a fost sfințită de IPS Vladimir”.

„Este o zi istorică, 2 decembrie, 101 ani de la proclamarea Republicii Democratice Moldovenești. Dar în afară de asta, în 2018, prin decret prezidențial, a fost declarat anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, domnitor al Moldovei”, a spus președintele în cadrul festivității de dezvelire a lucrării, fără a menționa numele autorului acesteia.

IPS Vladimir a sfințit lucrarea

Pentru a conferi o minimă legalitate demersului său, Președinția a depus, cu o lună înainte, în noiembrie 2018, o solicitare la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării cu privire la „înființarea” monumentului „Ștefan cel Mare și Sfânt” în satul Căpriana, raionul Strășeni. E singurul document despre ridicarea acestui monument.

Numai că Legea 192 / 11 prevede că autoritatea publică locală sau Președinția trebuie să prezinte la Consiliul Naţional pentru Monumente de For Public schița de proiect a monumentului respectiv în patru faze, ceea ce nu s-a făcut. „Noi așteptăm proiectul de execuție spre examinare la consiliu”, ne-a declarat Maria Răileanu, secretară a consiliului.

În timp ce cei de la Guvern așteaptă schițe, „perla” lui Igor Dodon scandalizează de jumătate de an vizitatorii Mănăstirii Căpriana. În opinia istoricului şi criticului de artă Tudor Stăvilă, lucrarea reprezintă o compilație a două monumente – cel de la Chișinău al lui Alexandru Plămădeală și cel de la Bălți al lui Gheorghe Postovanu.

„Însă cele mai grave sunt disproporțiile lucrării. De pildă, capul este mult mai masiv decât corpul. Există anumite reguli, capul trebuie să corespundă proporțiilor corpului. În plus, sculptura este mult mai masivă decât poate să suporte postamentul”, a observat criticul de artă.

Așijderea criticul a remarcat că vestimentația sculpturii este cu totul improprie epocii și tradițiilor voievodale moldovenești: „Autorul nu a catadicsit să se documenteze nici privind aspectul vestimentației domnului”.

O rușine care nu trebuie admisă în spațiul public

„Lucrarea cu pricina pare să fie creată de un diletant, de un amator de sculptură”, a conchis omul de artă, exprimându-și regretul că însuși șeful statului a ignorat legislația cu privire la monumentele de for public.

Președintele Consiliului Naţional pentru Monumente de For Public, pictorul Tudor Zbârnea, consideră donația lui Dodon o rușine. „Din punct de vedere profesional, nu putem vorbi despre valențe estetice. Așa ceva nu este admis în for public”, a afirmat Zbârnea, după care s-a declarat neputincios, spunând că nu s-a putut interveni sub nicio formă.

„Consiliul monumentelor de for public are un rol consultativ. Cred că trebuie să se autosesizeze organele de drept. În acest caz, se propune să fie demolate lucrările. Numai că au mai fost instalate monumente fără aprobări și nu știu cazuri în care să fie demolate”, a spus pictorul, lăsându-se păgubaș.

Istoricul Ion Negrei, coautor al unei monografii despre Mănăstirea Căpriana, a subliniat mai întâi că chipul lui Ștefan cel Mare este pentru basarabeni o icoană care descinde din frescele cunoscute ale mănăstirilor pe care le-a ctitorit marele voievod, dar mai ales din sculptura realizată la Chișinău de Alexandru Plămădeală.

O caricatură hidoasă

„Ceea ce vedem noi în preajma Mănăstirii Căpriana nu este altceva decât o caricatură. Președintele Dodon, care pretinde a fi aproape succesor din spița Mușatină, pur și simplu, și-a bătut joc de Ștefan cel Mare. Aceasta nu poate fi numită nicidecum sculptură. După chipurile pe care le avem în manuscrise, în cărțile tipărite, în fresce, lucrarea aceasta este ceva îngrozitor”, a spus Negrei.

„Nu poate fi prezentat un chip atât de luminos ca al lui Ștefan într-un hal atât de scârbos. Nu știu cine este sculptorul. Cine se ascunde în spatele acestei lucrări hidoase? Fiecare creație trebuie semnată. Puteți să îmi spuneți cine este autorul acestei pretinse lucrări? Un monument de for public apare cu numele autorului, cu toate aprobările de rigoare.”

Am solicitat opinia lui Corneliu Popovici, consilier al șefului statului în domeniul educației, culturii și cercetării, însă acesta ne-a declarat că problema îl depășeşte. El ne-a sugerat să vorbim cu Pavel Voicu, consilier pentru misiuni speciale, pentru că acesta s-ar fi ocupat de donația cu pricina. Pavel Voicu nu a răspuns la apelurile noastre până la închiderea ediției.

„Acest fapt demonstrează că afecțiunea pe care o are președintele Dodon față de personalitatea lui Ștefan cel Mare este falsă. Prin acțiunile sale, el nu face altceva decât să distrugă imaginea lui Ștefan și evocarea frumoasă a acestuia, păstrată în memoria românilor basarabeni”, a afirmat Negrei.

Jurnal de Chișinău