Comisia Libertăţilor Civile (LIBE) a reiterat pe 5 noiembrie recomandarea adresată miniştrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ca membre cu drepturi depline.

O abordare în două etape - suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre - implică un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.

Membrii Comisiei subliniau că spaţiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său şi una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar amânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

Menţinerea controalelor la frontierele interne şi reintroducerea lor în spaţiul Schengen pot afecta încrederea cetăţenilor în instituţii în integrarea europeană, sublinia Comisia LIBE, săptămâna trecută.

Această menţinere a controalelor are de asemenea consecinţe economice negative asupra pieţei interne a UE şi asupra importurilor şi exporturilor dinspre şi către România şi Bulgaria, insistau eurodeputaţii.

Extinderea spaţiului Schengen sau libera circulaţie a cetăţenilor UE nu ar trebui să fie afectată de efectele negative ale lacunelor altor politici UE precum cele referitoare la azil şi imigraţie, aprecia LIBE.

„Comisia Libertăţilor Civile a reafirmat că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen şi a respins perspectiva unei aderări parţiale, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime şi apoi cu frontierele terestre”, a declarat atunci raportorul Serghei Stanişev, din cadrul grupului parlamentar european al socialiştilor şi democraţilor (S&D).

„Această abordare în două etape creează un precedent periculos, care nu doar că nu are nicio bază juridică solidă, dar care implică totodată inconveninete economice, sociale şi politice asupra UE”, a adăugat eurodeputatul bulgar.

Acest proiect al raportului a fost adoptat de Comisie cu 36 de voturi la patru şi o abţinere.

PE a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.

În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări, notează News.ro.

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen este luată prin vot - cu unanimitate - de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ceilalţi membri ai Guvernului, că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind că „mai sunt eforturi de făcut”.

„Din punct de vedere tehnic, ştim că ţara noastră îndeplineşte toate criteriile şi cred că acest lucru este un act de dreptate, un act de normalitate, un act prin care România este tratată ca şi celelalte state membre ale UE”, a declarat vineri premierul Viorica Dăncilă, salutând declaraţia preşedintelui CE, scrie Dig24.

Bulgaria va face parte din spaţiul Schengen din 2019, pentru început doar cu frontierele aeriene, anunţa la sfârşitul lui noiembrie publicaţia bulgară 24 Chasa, citând afirmaţii ale liderului europarlamentarilor PPE, Manfred Weber, candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene.