Cercetători de la Universitatea din Princeton New Jersey (SUA) au implicat un grup de persoane într-un experiment de laborator simulând mai multe evenimente neplăcute, precum obligaţia de a susţine un discurs pe nepregătite în public.

După ce nivelul de nervozitate a crescut considerabil, s-a cerut participanţilor să-şi închipuie că au fost antrenaţi într-un accident de maşină sau au fost victimele unei fraude cu cardul, printre alte situaţii.

Un alt grup de participanţi care nu au fost supuşi stresului au fost nevoiţi să facă faţă aceloraşi provocări.

Profesorul de la Universitatea din Princeton, Neil Garrett, şi colegii săi au comparat apoi rezultatele şi s-a văzut că participanţii care nu fuseseră supuşi stresului au fost mult mai afectaţi la primirea veştilor proaste.

În schimb cei care au fost supuşi la mai multe situaţii stresante au procesat mai bine veştile rele, demonstrând o diminuare a tendinţei "prea optimiste", potrivit autorilor, şi o mai bună pliere la realitate.

Aceste concluzii au fost similare unei analize realizate de aceeaşi echipă de cercetători asupra unui corp de pompieri din statul Colorado, care trec prin multe situaţii de stres considerate obişnuite în activitatea lor.