Pavel Grosu a pășit pragul redacției Jurnal TV, după ce a bătut pe la nenumărate uși ale autorităților. I-a scris până și președintelui Parlamentului Andrian Candu. S-a întâlnit personal cu doi conducători de la Interne. Cu fostul ministru Oleg Balan și actualul șef al instituției, Alexandru Jizdan. A fost în audiență la procurorul general Eduard Harunjen. A vorbit cu șeful-adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc. Cu șefii procuraturii municipale - ex-conductorul Igor Popa și actualul procuror-șef - Ștefan Șaptefrați.

Tuturor li s-a plâns că polițiștii și procurorii au denaturat dosarul penal deschis în urma unui furt, cu prejudiciu de peste două milioane de lei. Că nu și-au dat silință să caute hoții, că au distrus și falsificat probe. Că l-au insultat pentru faptul că umblă să-și facă dreptate. Dar nimic.

La peste patru ani din ziua furtului - niciun ban nu a fost recuperat. Niciun polițist și niciun procuror nu a fost și, pare că nici nu va fi, tras la răspundere pentru felul dezastruos în care s-a desfășurat ancheta. De deznădejde, omul a mers până și la partidul puterii, secretarul general al PD, Constantin Botnari, despre care i s-a șoptit că ar fi în măsură să influențeze treburile poliției și ale procuraturii. L-a implorat să se implice personal. Din această experiență disperată s-a ales doar cu o luare în zeflemea. Într-un sfârșit, a venit la presă.

După analiza documentelor, pe care le-a adus la redacția noastră, am decis să-l asistăm pe Pavel Grosu în bătălia sa cu mașinăria defectuoasă numită „statul” Republica Moldova. Vom publica mai multe episoade din acest „film”, pe care l-am întitulat „Purgatoriul justiției moldovenești”. Vom arăta pas cu pas felul în care poliția și procuratura au gestionat un dosar penal, deschis în urma unui furt din garaj, cu pagubă evaluată la peste două milioane de lei.

Cazul este examinat în prezent în Consiliul Superior al Procurorilor, unde Pavel Grosu a cerut tragerea la răspundere a anchetatorilor, prin mâinile cărora a trecut dosarul și care, în opinia sa, au cooperat cu hoții sau, cel puțin, i-au acoperit pe colegii lor din poliție și procuratură care au făcut acest lucru.

Împotriva a șapte anchetatori a fost pornită o procedură disciplinară, care, însă, a fost încetată printr-o decizie a Inspecției procurorilor. Pe 19 aprilie curent, subiectul va fi discutat în Colegiul de disciplină și etică al CSP.

Pe 19 aprilie vom merge împreună cu petiționarul la ședința Colegiului de disciplină și etică, iar între timp îi vom depăna istorisirea.

Coșmarul lui Pavel Grosu și al unor rude de ale sale a început pe 24 ianuarie 2015, ziua în care au aflat că le-au fost furate toate economiile. Bani și bijuterii în valoare totală de aproximativ două milioane două sute de mii de lei. Era ceea ce au reușit să agonisească trei familii timp de ani de zile. Bunurile erau păstrate într-un garaj de pe strada Grenoble din Chișinău, care aparține lui Ion Grosu, fratele mai mare al lui Pavel. Mulți vor spune că garajul nu este un loc tocmai potrivit pentru a păstra averi. Și mulți se vor întreba de ce nu în bancă. Însă pentru unii reprezentanți ai generației, care a trecut prin pierderea tuturor economiilor de pe așa-numita „knijcă” băncile au încetat să mai fie o opțiune. Unde mai pui că nici sistemul bancar din perioada de la independență încoace nu s-a remarcat drept unul de încredere. Vom vedea pe parcurs că și polițiștii aveau aceiași întrebare. Poate chiar înainte de cele, pe care trebuiau să și le pună pentru a aduna probe ca să-i prindă pe hoți.

Fratele mai mare al lui Pavel Grosu, proprietarul garajului, a pierdut nu numai bani. A rămas fără sănătate.

De aceea Pavel Grosu va vorbi și din numele fratelui său. Ambii consideră că urmărirea penală, desfășurată inițial de Inspectoratul de Poliție Botanica, a avut numeroase carențe. Începând de la procesul de colectare a probelor. Nu s-a făcut elementarul, cum ar fi ridicarea mulajelor de pe urmele de încălțăminte, lăsate de infractori la locul furtului.

Afirmațiile victimelor furtului își găsesc confirmare într-o explicație adresată procurorului general Eduard Harunjen, de către unul dintre angajații procuraturii municipale, prin mâinile căruia a trecut acest dosar, Veaceslav Toderiță. Este vorba despre un raport în care sunt descrise numeroase încălcări și chiar ilegalități admise de polițiști în procesul de urmărire penală. Acest document face parte din pachetul de acte examinat la Consiliul Superior al Procurorilor, dar pare că a fost neglijat de inspecția care a decis încetarea procedurii disciplinare, decizie la care am făcut referire mai sus. În această explicație a procurorului Toderiță, adresată lui Harunjen, se subliniază că NU au fost efectuate acțiuni de urmărire penală care sunt obligatorii, sau AU fost efectuate cu grave încălcări. De altfel, unul dintre procurorii, a căror sancționare o cer victimele furtului, este tocmai Veaceslav Toderiță. Motivul lor este că deși a recunoscut că s-au comis abateri grave, el a refuzat, în repetate rânduri, să inițieze dosare penale pe falsificare de probe, abuz în serviciu sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Vom vedea pe parcurs că și alți procurori au fost conștienți de numeroasele încălcări admise de colegi de-ai lor, dar nu au întreprins nimic. În următoarele ediții vom continua șirul neregulilor admise la etapa inițială a urmăririi penale. Vom încerca să discutăm și cu anchetatorii acuzați de victimele furtului. Ambele părți vor avea posibilitatea să-și expună punctul de vedere.În primul rând am încercat să discutăm cu polițistul, care a condus grupul de urmărire penală, Ion Romașcu, numit, între timp, inspector principal în cadrul Serviciului Vamal. Acesta, însă, a refuzat să discute subiectul și nu a precizat ce l-ar împiedica să răspundă la câteva întrebări.

În declarațiile de avere depuse până în prezent, Ion Romașcu nu declară nici mașini, nici imobile. Anul trecut s-a căsătorit și a indicat în darea de seamă că ar fi câștigat 30 de mii de euro la nuntă. Soția polițistului este angajată în Procuratura Municipiului Chișinău, instituția care gestionează dosarul în prezent.

Probe dispărute sau falsificate. Percheziții înscenate. Un procuror înregistrat cum îi cere favoruri unuia dintre inculpați. Un alt procuror înregistrat în timp ce se crucește de halul fără de hal în care a fost instrumentat dosarul penal. Sunt unele dintre detaliile acestui caz, care ne-au fost prezentate și pe care le vom publica. Este un dosar pe care victimele furtului îl vor duce până la CEDO, după epuizarea instanțelor naționale. Iar la CEDO, dacă li se va face dreptate, cei care vor acoperi pagubele vor fi nu hoții, care au sustras bunurile, nu polițiștii sau procurorii care au admis neregulile la investigarea furtului, ci fiecare cetățean în parte, cei care plătesc taxe mașinăriei defectuoase numite și „statul” Republica Moldova. Și nici unul dintre acești plătitori nu va avea în schimb nicio garanție că nu va fi el următorul procesat pe banda justiției moldovenești. Relatarea va urma.