Ștefan, producător și transportator, trebuia să livreze niște produse de la compania Orhei VIT din Orhei unei alte companii din Cehia. „Era vorba de produse cu regimul de temperatură de +2-+4, condițiile de livrare erau trei zile lucrătoare. Am intrat la Albița vineri și am ieșit tocmai luni. Am întârziat livrarea cu două zile. Vameșii de la Albița mi-au dat tot felul de răspunsuri, însă cel pe care l-am reținut a fost că ar fi tot mai puțini și că nu are cine să lucreze”, ne-a relatat omul de afaceri.

„Adevărul este că ei nu vor să lucreze, motivând că toate camioanele cad pe roșu. Am atâtea înregistrări cu ei, am încercat să găsim o soluție. Pentru fructe și legume, la fel ca la import, este necesară o linie aparte pentru fructele cu regim de temperatură controlat. Mărfurile care au nevoie de un regim special de temperatură trebuie să aibă un regim special de trecere. Constatăm o iresponsabilitate totală din partea vameșilor români”, acuză omul de afaceri, care a solicitat anonimatul, explicând că se teme să nu aibă probleme în plus.

„Dacă te prezinți, vei avea probleme cu certitudine”

„Ei (vameșii) recurg la abuzuri și le prezintă ca lucruri care ar trebui acceptate. Ei folosesc datele noastre personale contra noastră.” „În unele nopți ies câte opt–zece tiruri din vamă, când ar trebui să treacă 50–60”, își dă el cu părerea.

Ștefan ne-a mai declarat că livrează majoritatea fructelor sale supermarketurilor din Lituania și Letonia. „În Lituania merge cea mai mare parte a produselor”, a subliniat el.

Tot el ne-a mai spus că transportă fructe în Belarus și Rusia: „Aceleași probleme le avem la intrarea în Rusia, vameșii ruși lucrează la fel de greu. Șoferii trebuie să aștepte două–trei zile. Este imposibil să îți programezi livrările”.

Adrian Cojocaru, reprezentant al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova, care are 170 de membri, ne-a confirmat că vânzările în supermarketuri au crescut în ultima vreme considerabil: „Dacă aveau anterior o pondere destul de mică, 10–20%, astăzi, 75% din fructe se desfac în supermarketuri”.

„În asemenea condiții, exportatorii sunt obligați să lucreze după un anumit program. Supermarketul nu își poate permite luxul să rămână fără fructe pe parcursul unei zile sau chiar pentru câteva ore. Ei vor să știe la ce oră vin fructele”, a explicat Cojocaru.

Conform unui studiu elaborat de Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, prin vămile Leuşeni-Albiţa şi Sculeni trec peste o treime din mărfurile exportate şi importate cu transport auto sau circa 35%. Celorlalte 33 de puncte de trecere, încă patru cu România şi 29 cu Ucraina, le revin 65% din volumul de mărfuri.

„Ei (vameșii) recurg la abuzuri și le prezintă ca lucruri care ar trebui acceptate. Ei folosesc datele noastre personale contra noastră.” „În unele nopți ies câte opt–zece tiruri din vamă, când ar trebui să treacă 50–60”, își dă el cu părerea.

Studiul arată de asemenea că traversarea frontierei moldo-ro­mâne este o problemă serioasă în special pentru două categorii de exporturi moldoveneşti: fructele uşor perisabile şi produsele industriei auto­motive, care trebuie livrate în termene exacte clienților, iar întârzierea se penalizează.

Serviciul Vamal de la Chişinău spune că problema nu poate fi soluţionată din cauza părţii române, care nu ar fi răspuns la mai multe apeluri ale părţii moldoveneşti de a simplifica traficul transfrontalier de mărfuri.

„Serviciul Vamal al R. Moldova a solicitat în mai multe rânduri părţii româneşti soluţionarea problemei. Se poate interveni cu efectuarea controlului comun la frontieră, similar procedurilor aplicare la punctele de trecere cu Ucraina, cu utilizarea infrastructurii de care dispunem noi, fără investiţii în aceasta din partea română”, a declarat Iurie Ceban, directorul adjunct al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Şi portul Constanţa este afectat

De pe urma funcţionării lente a vămilor moldo-române are de pierdut şi portul Constanţa. Deşi, potrivit studiului, acesta este cel mai eficient port din apropierea R. Moldova, din cauza termenelor mai mari necesare pentru a aduce marfa până aici, exportatorii aleg alte porturi. Porturile ucrainene din Odesa şi Cernomorsk (într-o măsură mai mică) gestionează cea mai mare parte a comerţului cu containere din Moldova, precum şi o parte semnificativă a mărfurilor în vrac.

Preţurile pentru transportul cu camioane pentru exportatorii moldoveni sunt estimate la 0,08 dolari pentru o tonă/km până la Portul Liber Internaţional Giurgiuleşti, 0,1 dolari până la porturile din Ucraina (Odesa şi Iliciovsk) şi 0,07 dolari până la Constanţa.

Însă, aşa cum Constanţa se află mai departe, preţul per tonă metrică este mai mare: până în Constanţa acesta este de 36 dolari/tonă comparativ cu 18 dolari/tonă pentru destinaţia Giurgiuleşti şi 20 dolari/tonă pentru destinaţia spre Odesa.

Prețurile pentru transportul pe mare

Drumul din Chişinău spre Bucureşti şi alte destinaţii din România durează, de regulă, două zile. Drumul spre Europa de Vest durează, de obicei, trei-cinci zile, în funcţie de întârzierile la hotar, la Leuşeni sau Sculeni. Timpul de transport spre Turcia este similar.

Transportul spre destinaţiile din Nord şi Est durează două-patru zile, în funcţie de perioada de timp petrecută la hotarul cu Ucraina şi de destinaţie. Timpul pentru transportul spre Kazahstan durează, pentru moment, cinci-opt zile.

Transportul către Rusia şi destinaţiile dincolo de Rusia necesită efectuarea unui ocol prin Belarus, deoarece segmentul obişnuit ucrainean către Rusia este pentru moment închis. În general, destinaţiile spre est necesită ocolirea regiunii transnistrene a R. Moldova.

Premierul R. Moldova, Pavel Filip, a solicitat miercuri de la angajații Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră din Republica Moldova să aibă o atitudine respectuoasă față de cetățeni. De asemenea, el a anunțat că va expedia o scrisoare premierului român, Viorica Dăncilă, în care va solicita identificarea unor soluții pentru problemele de la punctele de trecere a frontierei.

JURNAL de Chișinău a expediat o solicitare Direcţiei Generale a Vămilor din România să explice funcționarea defectuoasă a vămii Albița și să comenteze abuzurile la care s-ar deda angajații săi.