Din primele investigații efectuate în garajul din care s-au furat bani și bijuterii din aur, polițiștii de la Inspectoratul de Poliție Botanica, au presupus că hoții au utilizat mănuși și nu ar fi lăsat amprente. Cel puțin asta li s-a sugerat păgubiților. Totuși, au fost colectate unele probe - câteva urme rămase de pe mănuși sau haine, dar și un lacăt, pe care infractorii l-au stricat, pentru a intra în garaj. Aceste probe urmau să fie examinate pentru a vedea dacă pot duce la identificarea făptașilor, însă, peste mai bine de patru ani de la furt, nu se știe unde sunt. Pavel Grosu este convins că hoții au fost identificați repede, dar polițiștii s-au înțeles cu ei.

Iată ce spunea cu referire la aceste urme ofițerul criminalist Andrei Moldovan, ani mai târziu, fiind audiat de un procuror din municipală, Ghenadie Homițchi: „Am trecut la prelucrarea cioburilor din sticlă ale unui borcan în care, din cuvintele proprietarului, se aflau banii. După prelucrare, s-au relevat și s-au ridicat de pe cioburi cinci folii adezive cu urme create de țesut. Aceste urme puteau fi lăsate de orice obiecte din materie, inclusiv mănuși din țesut. Urmele de țesut au fost ridicate folosind folie adezivă și foi de format A4, care au fost împachetate într-un plic și transmise în aceeași zi ofițerului de urmărire penală, Ion Romașcu”.

Romașcu, mutat între timp din poliție la Vamă, a refuzat să discute cu reporterului Jurnal TV despre acest dosar.

Cât privește lacătul de la garaj, în dosar există informații privind expertiza, potrivit căreia, obiectul a fost deteriorat cu o rangă. Părțile vătămate au dubii mari în acest sens. Potrivit legii, părțile trebuiau să fie notificate despre efectuarea expertizei și rezultatele acesteia. Pavel Grosu, însă, spune că a aflat aceste detalii abia peste un an și trei luni de la furt, după ce, la insistențele sale, dosarul a fost mutat de la Inspectoratul de Poliție Botanica la Procuratura Municipală. Păgubiții au solicitat ca lacătul să le fie încredințat pentru efectuarea unei expertize independente. Surpriză, însă! Proba ridicată de la locul furtului nu mai este de găsit.

Într-un raport făcut de procurorul de la municipală, Veaceslav Toderiță, și expediat procurorului general Eduard Harunjen, anchetatorul a calificat drept superficial felul în care a avut loc cercetarea la fața locului și a subliniat că nu s-a acordat atenție detaliilor. Toderiță confirmă spusele părților vătămate, - că lacătul a fost supus unei expertize contrar procedurilor penale, că nu este clar ce s-a întâmplat cu cele cinci urme de țesut, nu se știe nici de unde anume au fost ridicate, nici dacă au fost supuse vreunei expertize și nici unde sunt acum. Se sugerează că, în general, de la locul furtului au fost ridicate prea puține probe. Un alt exemplu de neglijență, sau poate chiar reavoință, este că nu se știe dacă o acțiune obligatorie precum este prelucrarea cu praf criminalistic a vasului din care au fost furați banii, a fost efectuată sau nu.

Potrivit lui Toderiță, polițiștii NU au examinat căile de acces la garaje, NU au făcut o schiță a poziționării imobilului și NU au chemat un specialist chinolog. Primul suspect, indicat de părțile vătămate, este o rudă apropiată - nepotul de la frate al lui Pavel Grosu. Tânărul neagă vina, însă el este și singura persoană trimisă în judecată în acest dosar, până în prezent. Un câine dresat ar fi putut da, încă în prima zi după furt, indicii pentru răspunsuri, care nu există nici până în prezent, adică peste patru ani și două luni.

Una dintre căile de acces spre garajul din care s-a furat se învecinează cu un teren al întreprinderii municipale Exdrupo. Anume de aici ar fi luat hoții o bucată de bordură, pe care au folosit-o la deschiderea garajului.

Procurorul Toderiță scrie în raportul adresat lui Harunjen că polițiștii nu au cercetat căile de acces în cooperativa de garaje și că în dosar nici nu a fost reflectat detaliul cu bucata de beton folosită de hoți, provenită de pe teritoriul întreprinderii Exdrupo, pe unde, se presupune că au trecut hoții.

Iată cum a explicat ofițerul criminalist faptul că obiectul străin apărut după furt a fost ignorat de poliție. „Referitor la întrebarea procurorului, dacă a fost cercetată o bucată de piatră amplasată pe partea dreaptă, în exteriorul garajului, lângă ușă, declar că aceasta nu reprezenta interes”.

Pentru polițiști pare că nu au reprezentat interes nici măcar imaginile, în care ar fi putut să-i vadă pe hoți la față. Una dintre casele din vecinătate are camere video, dintre care cel puțin una veghează intrarea din partea Exdrupo.

Însă polițiștii le-au spus victimelor că nu au descoperit camere de supraveghere. Abia peste câteva luni după furt, când păgubiții au început să aibă suspiciuni cu privire la calitatea investigațiilor, au mers singuri să verifice împrejurimile.

Victimele nu au reușit să obțină imaginile din ziua furtului. Peste două luni de la acea zi, înregistrările au început să fie acoperite cu altele noi. Există posibilități de restabilire, însă proprietarul camerei a respins rugămintea păgubiților de a pune aparatajul la dispoziția unui specialist. Omul a motivat că păstrează informație comercială, pe care nu vrea să riște să o compromită. Le-a spus că dacă ar fi venit mai devreme, când imaginile puteau fi scoase fără intervenții complicate, le-ar fi oferit fără nicio rezervă. În calitate de persoană fizică, nu se mai putea de făcut nimic pentru a obține acele înregistrări. Însă poliția ar fi putut cere pe cale oficială imaginile. Desigur, dacă ar fi considerat că acestea prezintă interes.

Insistențele păgubiților în privința examinării imaginilor video nu s-au soldat cu succes nici până astăzi. Imaginile originale trebuie să fi fost suprapuse cu alte înregistrări deja de peste 20 de ori.

Pavel Grosu spune că a avut posibilitate să studieze toate materialele atașate la dosarul penal. Dar, nu există niciun document care să confirme că într-adevăr au fost făcute asemenea demersuri, pentru autorizarea acțiunilor de ridicare a imaginilor de pe acea cameră de supraveghere, prin a cărei rază de acoperire ar fi putut să treacă hoții. Și pentru că nu era singura acțiune pe care polițiștii o tergiversau, Pavel Grosu mergea cu regularitate să bată pe la ușile șefilor. Era hrănit cu promisiuni goale sau scuze. O scuză, de exemplu, era că polițiștii obosesc la proteste - era perioada în care la Chișinău luau amploare manifestațiile stradale anti guvern. Publicăm un fragment din înregistrarea unei altei convorbiri dintre Grosu și Medic, care a avut loc ulterior discuției în care ultimul spunea că s-au făcut demersurile pentru autorizarea ridicării imaginilor.

Am mers la Inspectoratul Botanica pentru a vorbi cu polițiștii, care s-au ocupat de dosar, și cu șefii lor. Unul dintre ofițerii care a fost implicat direct în anchetă este Igor Zatic. El a refuzat să răspundă la întrebări.

Am încercat să vorbim și cu șeful Secției Investigații infracțiuni, Serghei Medic... Ne interesa dacă în perioada protestelor stradale din Chișinău au fost neglijate și alte infracțiuni, sau poate chiar crime...

Nici șeful Inspectoratului Botanica, Nicolae Cicariov, nu a găsit timp pentru a comenta situația creată.

Șeful Inspectoratului nu a răspuns nici la numărul de telefon fix, nici la cel mobil. Într-o altă zi, Cicariov a găsit timp pentru a discuta cu Pavel Grosu, dar nu a acceptat prezența echipei de filmare.

Răspunsul a fost univoc - sau fără presă, sau deloc. După o discuție cu șeful inspectoratului, Pavel Grosu a rămas cu tot atâtea întrebări, cu câte a intrat.