În rezoluție, Adunarea Parlamentară se arată profund îngrijorată de amploarea spălării banilor care implică state membre ale Consiliului Europei.

„Spălarea banilor la nivel globan a fost posibilă din cauza unor probleme structurale grave, la diferite niveluri. Ea a provenit din dorința oamenilor de afaceri ruși, a reprezentanților crimei organizate și, aparent, a intereselor legate de organele de stat (în special Serviciul Federal de Securitate, FSB) de a transfera ilegal sume uriașe din țară, la un cost minim de tranzacție”, spune APCE.

Potrivit rezoluției, acest fenomen depinde inclusiv de corupția în sistemele judiciare și bancare ale Republicii Moldova. „În pofida unor evoluții încurajatoare în Republica Moldova și a promisiunii unei investigații în Regatul Unit, Laundromatul global nu a fost încă supus unei investigații penale adecvate. Este deosebit de îngrijorător faptul că autoritățile moldovene i-au acuzat pe omologii lor ruși că le-au obstrucționat activitatea, potrivit instrucțiunilor FSB”, se mai spune în textul rezoluției.

De rând cu celelalte state pomenite în rezoluție, Republicii Moldova i se recomandă să ia mai multe măsuri:

- să urmărească provesul de investigare a fenomenului spălării banilor la nivel global și să-i pedepsească pe toți cei care au comis infracțiuni conexe;

- să introducă dispoziții care să împiedice persoanele imputate sau condamnate de infracțiuni grave, inclusiv pentru corupție și spălare a banilor, să preia sau să exercite funcții publice;

- să urmărească fără întârziere anchetele și urmăririle penale ale candidaților pentru funcții publice și funcționari publici, inclusiv aleșilor, în timp ce evită cu scrupulozitate tratamentul inegal din motive politice;

- să ia în considerare abrogarea amnistiei fiscale introdusă în iulie 2018, deoarece riscă să faciliteze spălarea banilor;

- să se asigure că programul său privind cetățenia prin investiție este strict reglementat, deoarece acest lucru riscă să faciliteze spălarea banilor, mai ales atunci când este luat împreună cu amnistia fiscală.

Amintim că pachetul de măsuri fiscale, inclusiv proiectul legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală, a fost aprobat în două lecturi de Parlament, cu voturile deputaților PD și PPEM. Controversata amnistie fiscală a fost promulagă ulterior de președntele Igor Dodon.

Potrivit legii privind declararea voluntară, persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 decembrie 2018.

Legea a atras imediat critici dure din partea UE, SUA, FMI, dar și a Băncii Mondiale, care au atenţionat că aceste iniţiative pot submina angajamentul guvernului de a lupta cu corupţia şi alte angajamente pe care le are Moldova cu instituţiile financiare şi că se pot solda cu „riscuri fiscale semnificative”.