Cei trei laureați ai Nobelului pentru Chimie au dezvoltat bateriile litiu-ion care au revoluţionat vieţile oamenilor şi sunt utilizate într-o gamă vastă de dispozitive, de la telefoane mobile şi laptopuri, până la automobile electrice.

Prin cercetările lor, laureaţii premiului Nobel pentru chimie din acest an au pus bazele unei societăţi wireless (fără cabluri, n.r.) şi fără combustibili fosili, au precizat reprezentanţii Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia. Whittingham a dezvoltat prima baterie funcțională cu litiu la începutul anilor ’70, iar Goodenough a dublat potențialul bateriei ulterior.

Yoshino a eliminat mai târziu litiu pur din baterie, dezvoltând unul bazat în totalitate pe ioni de litiu. Acest lucru este mai sigur decât litiu pur și a făcut ca bateria să fie funcțională pentru aplicațiile din lumea reală, scrie CNN.

Cine este eligibil pentru Premiul Nobel pentru Chimie?

Candidații eligibili pentru Premiul Nobel pentru Chimie sunt desemnați de persoane calificate care au primit o invitație din partea Comitetului Nobel pentru a face nominalizări. Nimeni nu se poate propune pe sine. Potrivit regulamentului Nobel, lista nominalizărilor este secretă și nu poate fi făcută publică timp de 50 de ani.

Chimia stelelor

Chimia nu se întâmplă doar pe Pământ. În nori de praf din galaxiile îndepărtate, moleculele se reunesc sau se despart. Premiul Nobel din acest an ar putea merge la un om de știință care a studiat atât chimia cât și astronomia. Ewine van Dishoeck, un astro-chimist olandez, a catalogat moleculele în spațiu pentru a reuși să înțeleagă modul în care aceste molecule interacționează între ele și cu mediul lor.

Aceste descoperiri sunt un pas important pentru oamenii de știință care încearcă să înțeleagă originile stelelor și a planetelor – și în cele din urmă originile cosmice.

Instrumente pentru studierea ADN-ului

Premiul Nobel pentru chimie din acest an ar putea merge la oamenii de știință a căror activitate a făcut posibilă analiza amprentei ADN. În anii 70, Edwin Southern, un om de știință britanic, a dezvoltat o tehnică numită Southern blotting care putea detecta secvențe specifice de ADN în eșantioane care conțineau întregul genom al organismului. Ulterior, un alt om de știință britanic, Alec Jeffreys a folosit tehnica pentru a dezvolta amprenta ADN, care poate distinge indivizii unul de celălalt.

Deși descoperirile lor sunt cunoscute în special pentru aplicabilitatea lor în anchetele poliției, ele depășesc cu mult acest domeniu. Descoperirile lor au ajutat oamenii de știință să studieze bolile ereditare, originile umane, migrația popoarelor, diversitatea genetică a speciilor pe cale de dispariție și multe altele.

Curiozități despre premiile Nobel pentru Chimie

Din 1901 până în 2018 au fost acordate 110 premii Nobel pentru Chimie. Distincția nu a fost acordată în opt ani: în 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 și 1942. Dintre cele 110 premii Nobel, 63 au fost obținute de o singură persoană, 23 au fost împărțite între doi cercetători și alte 24 au avut câte trei laureați.

Numărul de laureați Nobel în chimie

Chimistul Frederick Sanger este singurul om de știință din lume care a fost distins de două ori cu Nobel în același domeniu – 1958 și 1980.

Cel mai tânăr laureat în Chimie

Până în prezent, cel mai tânăr laureat Nobel în chimie este Frédéric Joliot, care la vârsta de 35 de ani a fost laureat împreună cu soția sa Irène Joliot-Curie, fiica lui Marie Curie.

Femei laureate cu Nobel pentru Chimie

Dintre cele 180 de persoane premiate cu Premiul Nobel pentru Chimie, cinci sunt femei până acum. Două dintre aceste cinci femei, Marie Curie și Dorothy Crowfoot Hodgkin, au primit premii individuale.

1911 – Marie Curie (a primit și premiul Nobel pentru fizică din 1903)

1935 – Irène Joliot-Curie (fiica lui Marie Curie și soția lui Frédéric Joliot)

1964 – Dorothy Crowfoot Hodgkin

2009 – Ada Yonath

2018 – Frances H. Arnold

Premiile Nobel 2019 – cum sunt aleși câștigătorii

Procesul de alegere a laureaților Nobel începe cu aproape un an înainte de a fi anunțate numele celor care primesc distincțiile. Din luna septembrie până în ianuarie Comitetul Nobel primește nominalizările. Acest proces diferă de la un premiu la altul. În cazul Nobelului pentru Pace, nominalizările pot fi făcute de guverne, de curțiile internaționale de drept, de cancelariile universitare, alți laureați sau de membrii consiliilor de administrație al organizațiilor care au primit Premiul Nobel în trecut, precum și de foști și actuali membri Comitetului Nobel norvegian.

În cazul celorlalte cinci premii, comitele însărcinate special trimit formulare către personalități din fiecare domeniu în parte. Nominalizările pot fi făcute doar de către persoane calificate care au primit o invitație din partea Comitetului Nobel în acest sens și nimeni nu se poate nominaliza pe sine. 31 ianuarie este limita până la care pot fi făcute nominalizări În perioada februarie – martie se face o listă scurtă a nominalizărilor, iar aceasta le este transmisă spre analiză membrilor Comitetului.

În următoarele luni, până în august, fiecare nume de pe lista scurtă este analizat. La începutul lunii octombrie sunt aleși laureații Nobel prin vot de către membrii Comitetului Nobel. Pentru a câștiga, una dintre propunerile de pe listă trebuie să obțină majoritatea voturilor membrilor. Decizia este definitivă și nu se poate face recurs, scrie libertatea.ro.

Odată procesul finalizat, se anunță public numele laureaților. În luna decembrie aceștia participă la ceremonia de înmânare a diplomei, medaliei și a premiului în bani. Anul acesta, ceremonia de înmânare a Nobelului pentru Pace are loc pe 10 decembrie la Oslo, Norvegia, în timp ce Premiile Nobel 2019 pentru Fizică, Chimie, Medicină, Literatură și Economie vor fi acordate la Stockholm.