Macron evocă un „consens cuprinzător” pentru „reformarea profundă” a sistemului financiar global

„Trebuie să începem munca acum” pentru a o face şi „mai adaptată lumii de astăzi”, a adăugat şeful statului francez, anunţând o „reuniune ulterioară” la Paris peste doi ani cu privire la acest „nou consens”.

După două zile de întâlniri în prezenţa a aproximativ patruzeci de şefi de stat şi de guvern, preşedintele a enumerat progresele. Printre acestea, restructurarea datoriei Zambiei şi obiectivul atins acum în ceea ce priveşte realocarea către ţările sărace a 100 de miliarde de dolari de drepturi speciale de tragere (DST), un fel de monedă de rezervă a Fondului Monetar Internaţional, care poate fi utilizată pentru dezvoltare şi tranziţia climatică.

El a reafirmat, de asemenea, că promisiunea făcută în 2009 de ţările bogate de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an începând cu 2020 pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă încălzirii globale ar trebui să fie în cele din urmă îndeplinită în acest an.

Macron s-a referit, totodată, vag la „o clauză a datoriei rezistente la schimbările climatice”, care ar trebui să permită suspendarea rambursărilor în cazul unui „dezastru” natural, fără a specifica ce ţări sau organizaţii o vor implementa.

Printre numeroasele iniţiative menţionate, Emmanuel Macron nu a evocat posibilele progrese către o taxă pe carbon pentru transportul maritim internaţional, care s-a numărat totuşi printre principalele obiective ale summitului, relatează AFP, potrivit Agrepres.

Pe această listă de angajamente sau iniţiative, „toţi cei care sunt gata să adere oficial la ea vor putea semna”, le-a spus preşedintele francez liderilor prezenţi, printre care preşedintele Lula din Brazilia, premierul chinez Li Qianq, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, şi mulţi şefi de stat africani.

El a dat asigurări că a fost doar „scribul”, „notarul” intenţiilor lor şi a propus un „mecanism de urmărire”. În acest stadiu, nu a fost emisă nicio declaraţie comună a summitului de la Paris.