Pasiuni transformate în afaceri la Cahul

Zece tineri apicultori din raionul Cahul vor primi granturi de circa 1500 de dolari pentru deschiderea unei afaceri în domeniul apiculturii. Totodată mai mulţi tineri sunt instruiţi în atelierele meşterilor populari din satele din lunca Prutului în speranţa ca în viitorul apropiat să deschidă ei înşişi o afacere în domeniu. Acțiunea are loc în cadrul programului Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din raionul Cahul, un proiect pilot al Organizației Internaționale a Muncii.

Valentina Grigoriţă, meşter popular, croşetează, brodează şi ţese timp de două decenii. A participat la diverse expoziţii în România, Ucraina şi la Chişinău. Recent, a terminat să coase 20 de costume naţionale pentru copiii din localitate. Are comenzi de la mai multe familii de peste hotare. Treptat, ceea ce părea a fi doar o pasiune s-a transformat în afacere. Aflând de proiectul „Promovarea ocupării tinerilor”, a decis să se implice, să înveţe alţi tineri meşteşugul.

„Totodată proiectul îmi permite să fac cunoştinţă şi cu alţi meşteri din Lunca Prutului, să facem schimb de idei, să ne dezvoltăm. Am studiat costumul local, recent am găsit o cămaşă bărbătească foarte veche. Acum nu duc lipsă de comenzi, în special de coasere a iilor”, spune Valentina. Pe lângă ii, broderii, meşteriţa ţese de patru ani covoare. Împreună cu autorităţile locale lucrează la un proiect cu scopul de a deschide un atelier de ţesut. Rodica Macovei este nepoata şi una din discipolele sale. Spre deosebire de tinerele care stau cu nasul în telefoane, Rodica se apleacă peste o broderie. „Deja de un an croşetez şi tricotez. Lucrez în fiecare zi. Este o pasiune, dar sper cu timpul să devină o afacere”, precizează tânără.

O afacere cu opinci şi coşuri

Constantin Olteanu din satul Manta, Cahul, este meşter popular împletitor în fibre vegetale. Confecţionează diferite obiecte din papură şi lozie, în special, opinci şi coşuri. Este fost participant la lichidarea accidentului nuclear de la Cernobîl. Din această cauză, s-a confruntat cu probleme de sănătate care i-au redus posibilităţile de muncă, respectiv s-a perfecţionat ca împletitor în fibre vegetale. Din 1998 este meşter popular, membru al Uniunii meşterilor populari.

„Am comenzi de la Chişinău, Leova, Cantemir. Iniţiativa Parteneriatului Local de Ocupare de a-i instrui pe tineri este foarte binevenită. Personal, m-am ales cu doi ucenici, un băiat şi o fată. De 16 ani instruiesc doritorii, am chiar şi un meşter popular cu acte în regulă. Din păcate însă mulți au ales să plece la muncă peste hotare”, susţine meşterul. Constantin Olteanu este convins că împletitul în fibre vegetale este o afacere, în domeniul căreia ar putea deschide locuri de muncă, dacă ar avea susţinere din partea autorităţilor. „Am avut mai multe comenzi pe care le-am ratat, printre care şi o comandă de export, dar nu am cu cine lucra. Satul e mai mult gol”, regretă meşterul.

Corina, fata care învaţă să împletească în lozie, afirmă că îi place ceea ce face şi speră să transforme meşteşugul într-o afacere. „Am absolvit gimnaziul, am făcut cursuri de bucătăreasă şi croitorie, dar nu mi-am găsit un loc de muncă aproape de casă. Acum învăţ de la domnul Olteanu şi sper să dezvolt o afacere care îmi va aduce un venit”, spune încrezătoare Corina. Şi Cristian, un tânăr de 20 de ani, care până mai ieri a lucrat peste hotare, susţine că ar vrea să deprindă împletitul în lozie, răchită. „Mereu am fost interesat să împletesc ceva din fibre vegetale. Am încercat acasă, singur, dar nu am reuşit. Acum învăţ meşteşugul prin intermediul acestui proiect”, afirmă tânărul.

Zece granturi pentru apicultori

Nu doar meşterii populari sunt atraşi să instruiască tinerii, ci şi apicultorii.

Sergiu Pâslaru, preşedinte al Asociaţiei apicultorilor din raionul Cahul, precizează că suprafeţele mari plantate cu salcâm, rapiţă şi floarea-soarelui, permit creşterea de cinci ori a numărului prisăcilor în Lunca Prutului. „Îmi pare bine că sunt atraşi tinerii prin acest proiect şi că se va mări asociaţia noastră. Apicultura este o afacere de perspectivă, mai ales că în ultimii ani s-a ridicat preţul la miere şi că RM nu are cotă la export. Exportatorii colectează deja mierea de salcâm”. Cristian Zacon, unul din tinerii instruiţi în domeniul apiculturii, ne spune că bunelul său a fost prisăcar şi că în gospodăria lor au avut mereu stupi de albine. Speră să câştige unul din granturile care îi vor asigura pe tineri cu stupi şi roiuri de albine.

jc

Printre viitorii apicultori figurează şi o tânără, Viorica Anghel. „Apicultura printre femei nu e chiar răspândită, dar sper să-i fac faţă”, afirmă tânăra. Şi Alexei Onos din Andruşul de Jos ne spune că ar vrea să iniţieze o afacere în domeniu. „Am avut o familie de albine. Am înţeles că îmi place. Dacă nu era Parteneriatul Local de Ocupare, nu aş fi ajuns aici şi nu aş fi avut această idee de afacere. Aici am aflat cum să îngrijim albinele şi cum să le protejăm de diverse boli”.

Vlad Căşuneanu, vicepreşedintele raionului Cahul, preşedintele Comisiei Teritoriale pentru Consultări şi Negocieri, platformă care identifică principalele provocări de pe piaţa muncii, precizează că Parteneriatul Local de Ocupare prevede crearea și formalizarea a peste 260 de locuri de muncă și lansarea a 106 afaceri în apicultură, industrii creative și meșteșugărit. Aproximativ 670 de persoane din raionul Cahul, inclusiv persoane cu risc de excluziune socială, vor beneficia direct de oportunitățile oferite de proiect și aproximativ 1000 de persoane din comunitate vor deveni beneficiari indirecți.

Violeta Vrabie, coordonatoare de proiect al OIM, „Promovarea ocupării tinerilor”, precizează că după cursurile de instruire tinerii vor realiza business planuri. Zece dintre aceştia, aleşi în cadrul unui concurs, vor beneficia de granturi pentru a-şi lansa afacerea. În plus, zece meşteri populari instruiesc 12 tineri, pentru care vor fi identificate oportunităţi pentru lansarea afacerilor. Proiectul se derulează din aprilie, anul curent, şi primele rezultate vor fi obţinute la finele lunii martie 2020.