S-a născut într-o familie de arhitecți şi el tot arhitect a ales să se facă. Talentul şi cunoştinţele acumulate l-au propulsat pe Victor Grosu în rândul celor mai buni specialişti în domeniu de dincolo de Prut, iar proiectele sale au adunat premii dintre cele mai râvnite nu doar în România, ci şi în Europa.

O familie de arhitecţi

Protagonistul acestui articol are 36 de ani şi a venit pe lume în Ucraina, lângă Odesa, acolo unde tatăl său îşi satisfăcea serviciul militar, dar a crescut şi s-a format, ca personalitate şi ca specialist în arhitectură, la Chişinău.

„Noi, în familie, suntem cu toţii arhitecţi: tata, mama, eu şi fratele meu mai mic. Am încercat să aleg un alt domeniu de activitate, dar tot la arhitectură am rămas, că avem gena asta în sânge”, recunoaşte domnia sa.

Dimineaţa, ziua şi seara, tot ce se vorbea la ei în casă era legat de arhitectură. Totuşi, spune că nu acasă a învăţat meseria, ci la UTM, unde a avut profesori buni. „Dar, oricum, eram puţin rebel la facultate”, îşi aminteşte Victor Grosu.

În timpul studenţiei a avut rezultate foarte bune la învăţătură şi şi-a demonstrat abilităţile de lider, în acea perioadă el fiind preşedinte al sindicatelor la facultatea lor şi vicepreşedinte al sindicatelor UTM. Ba chiar îi mai rămânea timp şi pentru afaceri – în 2003, împreună cu părinţii, a deschis o societate de arhitectură, iar după ce a mai acumulat experienţă, şi-a deschis propriul business.

„Brandul ‚Grosu Art Studio’ l-am lansat în 2010, iar doi ani mai târziu mi-am deschis o afacere şi în România, unde la început, vreme de mai bine de un an, am condus o societate petrolieră, adică mi-am schimbat domeniul de activitate pentru o perioadă. Puteam să aleg orice altă ţară pentru a-mi muta acolo head office-ul, mai ales că până a mă stabili la Bucureşti am avut proiecte şi la Geneva, şi la Moscova. Dar am ales România pentru că-i mai aproape. De suflet, de inimă şi de casă”, afirmă domnia sa.

o familie de arhitectio familie de arhitecti

Basarabeanul, echipa căruia a creat de la zero mai multe localuri bine cotate şi în stânga Prutului, consideră că nu e nicio diferenţă între clientul din R.Moldova şi cel din România sau din alte state, atâta timp cât el, ca specialist, e un psiholog suficient de bun pentru a înţelege ce i-ar plăcea clientului în materie de decor şi arhitectură. „Iar la facultate, în planul de învăţământ, tocmai acestei materii i se acordă prea puţină atenţie, deşi psihologia interacţiunii umane şi interacţiunea cu beneficiarul e determinantă în activitatea noastră. Eu am studiat-o de sine stătător, în ultimii ani de facultate, citind cărţi de leadership şi de comunicare”, ne spune omul de afaceri.

Victor Grosu nu are preferinţe în materie de stiluri arhitecturale şi de design interior. Căci el creează poveşti în materie de concepţii. Şi în dependenţă de materia pe care o creează, selectează stilurile, instrumentele, materialele, aplicând şi cunoştinţele pe care le are în domeniu. Totuşi, e atras de etnominimalism, o tendinţă nouă pe care o dezvoltă acum în proiectele sale.

cel mai bun interior 2017cel mai bun interior 2017

În prezent, cei 10 colaboratori ai săi lucrează la 10 proiecte simultan, dar în circuit sunt mai multe lucrări. „Unele sunt în proces de construcţie şi trebuie supravegheate”, precizează omul de afaceri.

Şi munca asiduă a echipei sale dă roade frumoase. În 2017, de exemplu, biroul de proiectare pe care îl conduce Victor Grosu a obţinut câteva distincţii importante, printre care premiul pentru cel mai bun interior de restaurant din Europa, pentru proiectul unui local din Bucureşti. Ceremonia de premiere a avut loc la Londra, în cadrul ediției 2017-2018 a European Property Awards, unul dintre cele mai prestigioase evenimente din acest domeniu.

„Anul trecut am luat şi Five Stars Awards în România, biroul nostru fiind declarat Cea mai bună companie de design interior din ţară, după părerea Property Awards International 2017. De asemenea, în noiembrie, am luat premiul pentru cel mai bun restaurant nou-deschis, de la „Horeca Insight Magazine România”, organizaţia care dă premii pentru cele mai bune localuri din dreapta Prutului, precum şi premiul Cel mai bun restaurant cu specific străin premium. Pe lângă asta, portalul de notorietate în domeniul arhitecturii, archilovers.com, a desemnat un proiect de-al nostru drept cel mai bun din 2017, cu menţiunea: „Felicitări, eşti unul dintre cei mai buni!”. Şi să ştiţi că pe acel site îşi expun lucrările toţi designerii şi arhitecţii din lume, la ora actuală acesta fiind un barometru al calităţii şi al esteticii în domeniul în care activez”, afirmă Victor Grosu.

Lipsă de interes faţă de breasla arhitecţilor

Acum câţiva ani, părinţii şi fratele arhitectului s-au stabilit şi ei în România, iar soţia lui, Nadia Lari, chişinăuiancă şi ea, îi e nu doar parteneră de viaţă, ci şi de afaceri – ea preia proiectele în fază finală şi se ocupă de gestionarea acestora, de implementare şi analiză.

Înainte venea mai des în Republica Moldova, dar în ultima vreme omul de afaceri trece Prutul tot mai rar şi, de multe ori, doar ca să-i revadă pe socrii săi şi pe părinţii acestora.

„Mai vin pe la Chişinău când sunt invitat la evenimente sau am stabilite întâlniri cu potenţiali beneficiari. Am impresia că Republica Moldova stagnează, căci nu văd semne de dezvoltare. În 2011, înainte să plec eu de acolo, lucrurile păreau să evolueze. Pe atunci, colegii mei încă mai aveau proiecte în desfăşurare acasă, la scară mai mare. Acum, cu cine n-aş vorbi, toţi spun că au proiecte mai mult în afară. Se constată o lipsă de interes faţă de breasla arhitecţilor”, afirmă Victor Grosu, căruia îi pasă în continuare de ceea ce se întâmplă în R.Moldova la toate nivelurile, căci, spune el, atunci când eşti departe de locurile unde ai copilărit, simţi chiar mai acut tot ce se întâmplă acolo.

„Deşi, geografic vorbind, locuiesc acum în alt stat, pentru mine e aceeaşi ţară, mai ales că bunicii mei sunt născuţi în România. Deci, mă simt acasă şi în stânga, şi în dreapta Prutului. Pentru mine, frontiera nu există. Va veni şi momentul Unirii cu acte în regulă, dar eu zic că formalităţile pot fi evitate, căci fiecare îşi face unirea lui cum vrea, indiferent de ce spun politicienii. E ca şi în cazul căsătoriei: poţi avea o ştampilă în paşaport, dar dacă nu există dragoste, ce rost mai are aceasta? Şi poţi fi fericit trăind în concubinaj ani la rând, dacă eşti alături de persoana dragă”, consideră arhitectul.

Cât despre imaginea basarabenilor în România, Victor Grosu afirmă că aceştia sunt văzuţi cu ochi buni de către fraţii lor de peste Prut, iar asta se datorează nu doar hărniciei de care dau dovadă, ci şi artiştilor originari din Republica Moldova care dau tonul în muzica românească.

„Personal, nu m-am simţit niciodată discriminat aici. Poate alta era situaţia până în 2010, dar artiştii români originari din Basarabia au şters graniţa de pe Prut cu piesele lor precum cu o radieră. Ba chiar la ora actuală e trendy şi cool să ai accent mai moldovenesc, iar unele vedete din România încearcă să-l imite”, a mai adăugat arhitectul.