DW: - V-a surprins decizia judecătoarei Berdilo vizând invalidarea scrutinului din Chișinău?

Igor Munteanu: Sincer vorbind da. Pentru că motivele acestei decizii sunt subțiri și par să fie influențate de anumite interese politice. Luând în considerație neîncrederea profundă a cetățenilor în actul justiției, ar fi trebuit poate să fie anticipată o asemenea turnură bruscă de situație, care sugerează, de fapt, că nu contează cine votează, contează cine pune ștampila pe rezultatele scrutinului.

DW: - Vreți să spuneți că totul s-a decis într-un birou?

Igor Munteanu: - Judecând după rolul pe care mulți judecători și l-au arogat în anumite procese sensibile, nu pot exclude că unii judecători primesc instrucțiuni și se conformează interesului politic. Nu cred că cineva poate decide din incompetență să pună pe același cântar 52,57% din voturile exprimate pentru Andrei Năstase în al 2 tur de scrutin și 20 de milioane de lei pentru organizarea alegerilor, contra unor acuzații puerile că cel care a câștigat majoritatea clară a voturilor ”ar fi făcut apel la cetățeni să participe mai activ în alegeri” ori că ”ar fi fost sprijinit de politicieni străini”. Argumentele sunt bizare. Se vede de la o poștă că judecătoarea aplică o măsură disproporționată față de fapte care anterior nu au cântărit nici măcar cât o avertizare. Judecătorii nu pot ignora faptul că cetățenii au nevoie de autorități legitime, alese direct în funcție de preferințele lor, nu pe criterii care nu au nimic cu principiile democrației electorale.

DW: - Igor Dodon a fost învestit președinte după ce ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a enumerat timp de vreo 15 minute abuzurile comise în campanie: faza cu preoții care o blestemau pe Maia Sandu și spuneau că Dodon e bun, sperietoarea cu invazia sirienilor, etc. În acest caz, lui Năstase i s-a reproșat că „a avut susținerea deschisă a partenerilor externi” și a chemat lumea la vot în ziua alegerilor. Ce se întâmplă de fapt?

Igor Munteanu: - Asistăm în ultimii 2 ani la un adevărat asalt asupra sistemului democratic. Zeci de deputați au fost cumpărați în urma unor acțiuni de corupție politică. Sute de primari au fost impuși, prin dosare penale, să treacă la partidul puterii. Avem un guvern care nu decide aproape nimic, pentru că în locul prim-ministrului vorbește un lider de partid. Nu există nici un progres în recuperarea banilor fraudați din bănci, iar autoritățile judecătorești par să semene tot mai mult cu niște piese decorative inutile. Acțiunile Guvernului au ajuns să fie mai politizate decât în perioada de ”glorie” a PCRM. Fondurile publice sunt alocate exclusiv în funcție de prioritățile acestui partid, în condițiile în care nu mai există nici un fel de control public democratic. Decizia de nevalidare a mandatului lui Andrei Năstase pare să scuture și mai mult mitul despre faptul că autoritățile Republicii Moldova și-ar dori să se conformeze obligației de a aplica în practica guvernării principii și norme europene. Cred că cineva vrea să testeze forțele opoziției, și asta implicând un judecător cu puțină experiență în spate, și totodată să testeze reacția actorilor externi, încercând să afle experimental cât de mult îi pasă UE de procesul democratic din Moldova și, implicit, de cetățenii acestei țări, care nu încetează să părăsească masiv localitățile lor în căutarea unor condiții de trai și de viață mai bune.

DW: - Unii ar spune că neadmiterea lui Năstase la Primărie ar fi un cadou electoral pentru acesta. Și-ar întări pozițiile pe fondul protestelor în perspectiva alegerilor parlamentare...

Igor Munteanu: - Nu cred că-i chiar așa. Andrei Năstase ar fi trebuit să-și valorifice promisiunile pe care le-a făcut în campanie la cârma unei primării care are nevoie de un nou sistem de management municipal, de rol-modele în materie de gestionare a banilor publici, a terenurilor, proprietăților, etc. De fapt, am putut observa o serie de imobile dărâmate abuziv chiar în centrul istoric al Chișinăului și exact în perioada în care noul primar ar fi trebuit să fie confirmat în funcție. Este suficient să ne uităm la pedigree-ul companiilor implicate în aceste acțiuni de ”barbarie urbană” ca să ne dăm seama că există interese imobiliare uriașe, aparent deranjate de cineva care ar fi putut schimba regulile de joc.

DW: - De ce i-ar conveni PDM-ului și lui Vlad Plahotniuc o atare situație? Aparent, ar trebui să fie mai interesat să-l lase pe Năstase câteva luni la Primărie, să-l saboteze financiar cu ajutorul Executivului și să-l anihileze mediatic cu holdingul său până la alegerile parlamentare din toamnă...

Igor Munteanu: - PD este obsedat de fenomenul puterii absolute. Influențat de regulile economiei de tip post-sovietic, liderii acestui partid simt o mare dificultate să accepte că puterea nu poate fi monopolizată pentru că atunci ea se transformă în antipodul voinței populare. În teorie, actorii politici consimt să joace după reguli și să se tolereze reciproc pentru că jocurile fără reguli sunt mult mai costisitoare. În practică însă, actorii politici abuzează de statutul lor dominant atâta vreme cât nu simt opoziția legii sau a unor concurenți politici. Observăm o disoluție a statului de drept în Republica Moldova, ceea ce-i permite Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor să se comporte de parcă ar fi acționarii majoritari ai unui stat, care traversează una din cele mai jalnice perioade ale sale. Injustiția naște abuzuri în condiții de ilegitimitate. Eu cred că dacă va fi lăsată neschimbată decizia de invalidare a rezultatelor și de către Curtea de Apel, atunci vom afla foarte curând cum funcționează noua jucărie a PD în materie electorală - strategia ”hărțuirii” prin judecată a oponenților politici și uzurpării puterii în stat. Dacă și partenerii externi vor ajunge la aceiași concluzie, mă tem că vom fi așezați pe același sistem de coordonate ca și Belarus, influențând poziția, instrumentele și atitudinea UE față de Republica Moldova.

DW: - Andrei Năstase a chemat oamenii să se pregătească de proteste masive (în funcție de hotărârea Curții de Apel). La ce ar trebui să ne așteptăm?

Igor Munteanu: - Exact la ceea ce ați menționat - la proteste de stradă și la o spirală de tensiuni politice la mai puțin de jumătate de an până la următorul scrutin parlamentar. Posibil că unora le-ar plăcea să creadă că Ministerul de Interne este cel mai important instrument al puterii, eu cred că este o mare iluzie, cetățenii așteaptă locuri de muncă, salarii, justiție, nu altercații între polițiști și oameni care se simt lezați în drepturile și libertățile lor politice în această țară.

DW: - De ce ar mai ieși oamenii la vot, dacă oricum totul se întoarce așa cum vrea un singur om? Cum rezolvăm problema aceasta? Ce soluții indică, în astfel de cazuri, teoria și practica?

Igor Munteanu: - Bun. Asta-i un enunț retoric. Nu poate un singur om să-și impună voința prin metode totalitare. Nici Deng Xiaoping, nici Ceaușescu, nici măcar Stalin nu ar fi fost acceptați la cârma regimurilor lor fără o brumă de ideologie, o seamă de resurse minime care să răspundă nevoilor de bază (Maslow) ale cetățenilor. Cu atât mai mult nu cred că are viitor soluția unui stat capturat politic, condus spre izolare, autarhie, spre soluția unei închistări într-un model de gândire de tip Lukașenko. Lecția pe care o pot eu extrage din această situație bizară cu invalidarea rezultatelor unui scrutin considerat liber și democratic de către observatori este că viața politică din Republica Moldova pare să adopte regula dramei rusești ”o armă agățată va împușca negreșit în ultimul episod”, în cazul nostru arma fiind putreziciunea sistemului judecătoresc, care respiră prin această decizie delirantă a instanței din Chișinău. Eu cred că asemenea decizii nu afectează doar interesele partidelor implicate - DA și PAS, - ci afectează lucruri intangibile mult mai importante decât votul în sine. Prin decizia sa, judecătoarea a negat dreptul populației de a-și alege autorități publice în mod direct. În acest caz vorbim de o faptă care poate afecta grav reputația acelor judecători onești, care nu sunt controlați politic, dar care ar putea fi tăvăliți în oprobiul public. Vorbim și de cei care au votat în ambele tururi ale alegerilor din Chișinău și care nu-și doresc ca voturile lor să fie rechiziționate prin fraudă și manipulare. Asta cere o reacție pe măsură.

DW