După audierile care au avut loc marți în Comisia pentru drepturi și liberatăți civile (LIBE) și Comisia perntru control bugetar (CONT), urmează ca membrii comisiei LIBE să voteze în privința celor trei candidați pentru postul de procuror-șef al Parchetului European: Laura Codruța Kovesi (România), Jean-François Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania).

Cei trei au fost audiaţi marţi de comisiile reunite pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european.

Parchetul european este o instituţiile nou înfiinţată. Laura Codruţa Kovesi nu a fost propusă de România, aşa cum nici contracandidaţii săi din Franţa şi Germania nu au fost propuşi de ţările lor, ci au aplicat pentru funcţie în nume propriu. Dar, spre deosebire de Kovesi, sunt puternic susţinuţi de instituţiile naţionale de profil. Acum suntem la cel de-al patrulea pas al procedurii de numire. Laura Codruţa Kovesi a fost prima pe lista comisiei de selecţie şi a doua la votul în Consiliul Uniunii Europene. Marți seară fost audiată de o comisie mixtă: judiciară şi de control bugetar din Parlamentul European. Totul a început cu o prezentare a candidaturii şi a continuat cu o sesiune de întrebări şi răspunsuri, cam ca un interviu de angajare.

Comisia juridică va supune la vot candidaturile miercuri la ora 12:00, ora RM. Din declaraţiile făcute până acum ştim că două dintre cele mai mari grupuri parlamentare, PPE şi ALDE, o susţin pe Laura Codruţa Kovesi. În plus, în Comisia juridică sunt mulţi eurodeputaţi care au criticat vehement regresul din lupta anticorupţie din România. Şi ca meniul să fie complet, contracandidatul său german a lăudat-o chiar în timpul audierilor de azi. „Am toată admiraţia pentru curajul şi implicarea ei”, a spus Andres Ritter. Aşa că, în ciuda rezultatului din Consiliu, Laura Codruţa încă are şanse să obţină conducerea Parchetului European. Dacă într-adevăr Parlamentul va susţine candidatura ei, în contradicţie cu decizia Consiliului, urmează o perioadă de negocieri între cele două instituţii pentru numirea unui procuror-şef european.

Cine ia decizia finală

Votul în LIBE se va da miercuri. Dacă cele două comisii, CONT și LIBE, votează candidați diferiți, numele final va rezulta în urma negocierilor dintre președinții celor două comisii. La fel ca în CONT, și în LIBE votul va fi secret.

Propunerea celor două comisii va fi apoi trimisă Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Conform Regulamentului privind instituirea Parchetului European, Parlamentul European şi Consiliul îl numesc de comun acord pe procurorul-şef european pentru un mandat de şapte ani, care NU poate fi reînnoit. Consiliul hotărăşte cu majoritate simplă.

Cu ce se va ocupa Parchetul European; Țările care nu participă

Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale, scrie Agerpres.

Procurorul-şef european este selectat din rândul candidaţilor care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre sau sunt procurori europeni activi; care oferă toate garanţiile de independenţă; care deţin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective şi care dispun de experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală, sau care au ocupat funcţia de procurori europeni; şi care dispun de o experienţă managerială suficientă şi de calificările suficiente pentru această poziţ