Evenimentul s-a produs la o săptămână după ce o altă echipă de profesori a organizat un coridor de copii care s-au închinat în fața președintelui Igor Dodon și a omologului său turc, Recep Erdogan, aflați în vizită la Comrat. Ce ne face slugarnici în faţa mai-marilor zilei şi care este menirea unui profesor peste hotare, este întrebarea pe care am adresat-o mai multor conaționali din diasporă?

Mulțumesc, de zece ori

Duminică, la adunarea generală a PDM din Piața Marii Adunări Naționale, Lucia Guștiuc s-a prezentat cu un discurs elogios la adresa Partidului Democrat. „La inițiativa Partidului Democrat, am construit drumuri bune, țin să îi mulțumesc dlui președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, pentru inițiativa dată. (…) În 2013, la Cotul Morii și încă în zece localități a început construcția apeductului. Este vorba de 73 de milioane de lei din Fondul Ecologic, proiect îngropat peste un an. După mai multe demersuri către dl prim-ministru, Pavel Filip, către conducerea Partidului Democrat, acest proiect a prins viață. Țin să îi mulțumesc și dlui Pavel Filip pentru implicarea lui la construcția apeductului. Partidul Democrat este cu adevărat Republica Moldova, așa să ne ajute Dumnezeu să muncim, să prospere localitățile Republica Moldova”, a declarat duminică de la tribună primarul de Cotul Morii.

Guștiuc și-a încheiat aserțiunea cu ”trăiască Republica, trăiască Partidul Democrat”.

Portalul Unimedia a amintit că, în 2013, același primar s-a închinat rivalului lui Vladimir Plahotniuc, liderul PLDM, Vlad Filat, la darea în folosinţă a unei instituții de menire socială construită din bani publici:

„Permiteți-mi în numele Dvs., dragi părinți, dragi profesori, în numele meu personal, să îi mulțumesc dlui Vlad Filat pentru clipele petrecute alături de noi în vara anului 2010. Dle Vlad Filat, ne închinăm până la pământ Dvs.! Vă mulțumim frumos pentru tot ce ați făcut pentru comuna noastră, pentru contribuția personală, pentru construcția acestor obiecte de menire socială”.

Un sat care ar fi fost lichidat, dacă ar fi fost voia PD

Deputatul liberal-democrat, Grigore Cobzac, a încercat să facă o radiografie a acestui comportament slugarnic. El a notat într-o postare pe Facebook că mai mulți primari au decis să treacă dintr-un partid în altul, fiind amenințați cu dosare penale și cu faptul că localitățile pe care le conduc ar putea rămâne fără investiții.

Nu e și cazul primarului din Cotul Morii. Lucia Guștiuc laudă reprezentanții partidului care s-a opus ca satul să fie reconstruit după inundațiile din 2010. „I-ai venerat pe cei care nu au făcut nimic pentru Cotul Morii. Știi ce poziție a avut președintele de atunci al raionului, Anatolie Chetraru (PD), care spunea că nu trebuia să construim un sat nou pentru sinistrați, ci să cumpărăm case în diferite sate din Moldova. (…) Pentru ce l-ai slăvit pe Filip? (…)

Or nu știi că proiectul apeductului a fost îngropat de actualii guvernanți timp de trei ani? Mai zi-mi, Lucia, ce are PD-ul cu Oficiul medicilor de familie, cu școala, cu biserica din sat? De ce le atribui reparația drumurilor?”. În final, deputatul o sfătuiește pe doamna primar să-și revadă acțiunile și să analizeze momentul „când s-a transformat în ienicer”.

În Canada, profesorii își exprimă simpatiile politice acasă

Nu e primul caz în care un primar sau un cadru didactic se transformă în preș în fața potentaților zilei. JURNAL de Chișinău a scris în numărul trecut despre copiii obligați să formeze un coridor de-a lungul drumului central din Comrat pe unde urma să treacă președintele moldovean alături de omologul său turc. Au devenit o obișnuință și concertele prezentate de copii, la inițiativa profesorilor lor, la evenimente cu politicieni.

Am încercat să aflăm ce cred despre asta cetățenii noștri stabiliți peste hotare. Liuba Sârbu, originară din Secăreni, Hâncești, lucrează profesoară la o școală de dezvoltare timpurie după metoda „Montessori” în Canada. Ea a relatat că în această țară menirea profesorilor este dincolo de orice simpatii și antipatii politice.

„În Canada, profesorii își exprimă simpatiile politice acasă, în cercul lor de prieteni. Este inacceptabil ca elevii să fie implicați în activități politice. Un scenariu ca cel produs la Comrat ar fi aici de ordinul fantasticului. Pe lângă faptul că astfel de acțiuni ar fi ilegale, profesorii și-ar da seama că nu ar avea dreptul moral să se folosească de copii pentru a crește importanța unui politician sau a unui demnitar. Profesorii de aici au coloană vertebrală”, a punctat profesoara.

Prosternarea în faţa partidelor, o moştenire sovietică

La rândul său, Dimitriana Zaharia, o altă conațională de-a noastră, stabilită în Japonia, consideră că atitudinea slugarnică față de un partid de guvernare ori altul se explică prin faptul că oamenii din R. Moldova se tem să nu-și piardă locurile de muncă.

„În Japonia, profesorii nu se implică în campanii electorale, așa cum se întâmplă în Moldova. Ar fi culmea ca elevii să fie implicați în evenimente politice. Japonezii sunt firi rezervate, ei nu-și exprimă sentimentele în public, cu atât mai puțin dragostea pentru un partid. Poate datorită acestei trăsături trăiesc mai bine”, a spus conaționala noastră.

Viorica Răileanu, care a lucrat mai mulţi ani în Italia, stabilită acum în România, consideră că traseismul politic al primarilor și implicarea în politică a profesorilor îşi au rădăcinile în sărăcia morală şi materială a oamenilor din R. Moldova. „Nu e vorba de frică faţă de un lider de partid ori altul. Perpetuăm slugărnicia moştenită din anii sovietici băgată adânc de ruşi în mentalitatea noastră. E greu să schimbi ceva în această situaţie, în special din cauza plecării părţii active a populaţiei din Moldova. Adunarea Partidului Democrat a demonstrat cât de lipsiţi de verticalitate am rămas. Ultimii lideri luptători, în viziunea mea, au fost Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, din păcate, nu am mai avut de atunci lideri demni, care să ne inspire dragostea şi mândria de neam”.

Silvia Bârcă, profesoară din R. Moldova stabilită în Dublin, Irlanda, ne-a spus că urmăreşte desfăşurarea campaniei electorale pentru prezidenţiale în această țară. „Aici nu se împart cadouri electorale, nu au loc concerte, nu se fac frigărui. În oraş există câteva panouri cu candidaţi. Există ore de dezbateri la TV. Mai mult însă se scrie în presă despre candidaţi. Aici, oamenii cumpără mai întâi ziare și apoi lapte şi pâine. Există cultul cititului presei”, afirmă profesoara.