Cel mai prost rezultat îl avem la capitolul nivelul corupţiei – 6 din 7. Urmează guvernanţa democratică la nivel naţional – 5,75, guvernanţa democratică la nivel local – 5,50, independenţa mass-media – 5,00, independenţa justiţiei – 5,00, procesul electoral – 4,00, societatea civilă – 3,25.

„În Moldova oligarhul Vladimir Plahotniuc este atât de nepopular, încât cetățenii au pichetat Parlamentul în ianuarie 2016 pentru a nu permite ca una dintre persoanele sale de încredere să devină prim-ministru. Plahotniuc, acționează în calitate de președinte al Partidului Democrat, ceea ce, combinat cu averile lui personale și media holdingul pe care îl deține, îi permite să dirijeze nu doar partidul său, ci și o mare parte a opoziției”, se spune în raport.

Potrivit Freedom House, pe parcursul anului trecut, în RM democrația a continuat pe traiectoria negativă din anii precedenți, iar procesele politice au fost dominate de adoptarea unui nou sistem electoral mixt, ceea ce pare a fi un acord tacit între PD și PSRM.

„Această reformă electorală va dezavantaja probabil partidele extraparlamentare și va încuraja corupția electorală”, se spune în raportul care amintește despre avizul negativ al Comisiei de la Veneția.

Experții vorbesc și despre o imitare a unei „lupte geopolitice” între PD și PSRM care „au creat o agendă internă falsă pentru a ascunde problemele reale cu care se confruntă societatea, cum ar fi sărăcia, corupția, migrația, șomajul sau furtul miliardului.

Astfel, în timp ce Parlamentul a devenit un „forum” pentru PD și PSRM pentru a-și manifesta preferințele geopolitice, șeful statului Igor Dodon a transformat președinția într-o platformă pentru relansarea dialogului cu Rusia și promovarea opiniilor pro-ruse, creând astfel confuzie cu privire la sustenabilitatea agendei de integrare europeană a țării, spun experții.

La capitolul mass-media din Republica Moldova, „un cadru legal depășit, influența excesivă a politicienilor și oligarhilor, independența limitată a autorității de reglementare în domeniul radiodifuziunii, concurența neloială pe piața publicității și utilizarea mijloacelor de informare în scopuri politice au continuat să împiedice independența instituțiilor de presă”.

Și reforma justiției a stagnat în 2017, pomenindu-se în context despre presiunile prin dosare deschise pe numele aleșilor locali, dar și despre faptul că procesele lui Ilan Șor și Veaceslav Platon se desfășoară cu ușile închise.

La capitolul perspective pentru anul 2018, experții de la Freedom House spun că alegerile parlamentare din toamnă vor reconfigura, cel mai probabil, scena politică, în condițiile în care formațiuni precum Partidul de Acțiune și Solidaritate Platforma Demnitate și Adevăr vor intra în Parlament.

„Modificarea sistemului electoral va aduce beneficii celor din PD și PSRM. Pentru partidele extraparlamentare de opoziție - în special PAS și Platforma DA - alegerile parlamentare vor fi un test al capacității lor de a-și consolida tendința ascendentă în viața publică și politică”, se mai spune în raport.

În raport, Freedom House analizează 29 de ţări din fostul spaţiu sovietic, Europa centrală şi de est. Estonia este considerată, în raportul pe 2018 (care se bazează pe evoluţiile din 2017) ţara cu cea mai stabilă democraţie, urmată de Letonia şi Slovenia. Pe ultimele locuri sunt Uzbekistan, Turkmenistan şi Azerbaidjan.

Freedom HouseFreedom House