image
Sursa foto: Facebook/Matei Dobrovie

Matei Adrian Dobrovie: Dragnea își propune să realizeze „modelul Plahotniuc” în România

Regimurile instituite în R. Moldova și România se aseamănă tot mai mult. Pe ambele maluri ale Prutului, autoritățile încearcă să-și subordoneze justiția. Cetățenii au ieșit să apere independența justiției în stradă.

Coresponentul DW din Chișinău a discutat despre „modelul Plahotniuc”, pe care încearcă să-l copieze guvernanții români, cu parlamentarul român Matei Adrian Dobrovie (USR), membru al Comisiei pentru românii din afara granițelor.

DW: - Noi, cei din Republica Moldova, vedem cum autoritățile de la București încearcă să copieze, aproape întocmai, modelul de preluare a controlului asupra instituțiilor statului pe care Vlad Plahotniuc l-a aplicat cu succes în Moldova. Se fac exact aceeași pași. Uneori, când vedem aceste similitudini, ne întrebăm: voi, românii, chiar nu vedeți că mergeți spre autoritarism? Nu vedeți cum cad, rând pe rând, instituțiile statului la picioarele partidului care vă guvernează? De ce ne repetați soarta? Așteptați „să se fure” miliardul ca să reacționați (ca societate) pe măsură?

Matei Adrian Dobrovie: - PSD este cel mai mare partid din România și în momentul de față se află la guvernare, deținând majoritatea și în Parlament. Acest partid este condus de Liviu Dragnea, care e un personaj aproape la fel de controversat precum Vladimir Plahotniuc din R. Moldova. Diferența e că Liviu Dragnea are deja dosare penale pentru unele fapte ilegale pe care le-a comis cât timp a ocupat funcții publice. O altă diferență e că sistemul judiciar din România nu este controlat de el. În schimb, în R. Moldova, Plahotniuc controlează aproape în totalitate instituțiile judiciare și se consideră invincibil. Dragnea ar vrea să copieze acest model de la oligarhul Plahotniuc și să captureze toate instituțiile – DNA, DIICOT, servicii secrete, președinție, pentru a se proteja.

Vă asigur, însă, că societatea românească nu este fericită cu acest trend și cred că ați văzut cât de categoric a reacționat în iarna anului 2017 atunci când s-a adoptat Ordonanța 13 noaptea printr-o ședință de Guvern. Peste 600.000 de români au ieșit în stradă pentru a bloca acest act legislativ, considerându-l o sfidare față de statul de drept. E adevărat că Dragnea nu s-a lăsat bătut și încearcă acum să folosească majoritatea PSD-ALDE din Parlament pentru a trece legile justiției și, mai grav, să modifice Codul de Procedură Penală și Codul Penal, prin amendamente cu dedicație care-l vizează direct pe el, pe Călin Popescu Tăriceanu și mulți alți politicieni cu probleme în justiție.

Legitimitatea acestei majorități, care a venit la putere pe baza unor promisiuni mincinoase și nesustenabile de mărire a pensiilor și salariilor, nespunând nimic despre agenda ascunsă privind acapararea justiției, este însă mult mai șubredă decât pare. La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, am avut o prezență la vot de doar 40%, din care PSD a obținut 45%. Dacă e să facem un calcul matematic simplu, PSD a fost votat de doar 18% din populația României.

Așadar, problema nu e că românii ar prefera autoritarismul sau un regim corupt, ci faptul că nu ies la vot. Aceasta e problema pe care USR încearcă să o remedieze printr-o abordare diferită. Facem politică altfel ca să atragem tinerii și în general oamenii nemulțumiți și care nu mai votează în viața publică. Este important ca ei să se implice în mod responsabil în monitorizarea actului de guvernare.

DW: - Dragnea și Plahotniuc se și sprijină politic reciproc... Se pare că și economic...

Matei Adrian Dobrovie: - Nu este o surpriză. Amândouă partidele împărtășesc dorința de a subjuga justiția și de a acapara toate instituțiile cu singurul scop de a se permanentiza la putere. Consecința directă a fost, în ambele cazuri, un exod masiv al cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, care nu au mai suportat sărăcia, corupția și condițiile proaste de viață din propria țară.

Acum, cea mai mare temere a oamenilor în România este că vom ajunge la un regim autoritar, un regim în care un om controlează toate pârghiile puterii, adică Liviu Dragnea. Guvernul și Parlamentul cu o majoritate covârșitoare, practic în acest moment discutăm despre ceea ce se discută și în Republica Moldova, și anume despre un stat capturat. Temerea mea este că dnul Dragnea își propune să realizeze acest model Plahotniuc în România. Este îngrijorător faptul că în loc ca Moldova să preia de la România lucrurile bune, precum experiența DNA-ului, tindem, din păcate, să vedem un transfer în direcție inversă.

DW: În Republica Moldova sunt câteva instituții de presă, finanțate de Guvernul României, care, de fapt, îl deservesc pe liderul PDM, Vlad Plahotniuc. Judecând după reacțiile unor instituții și oficiali români, autoritățile de la București par conștiente de asta. Totuși continuă să finanțeze aceste instituții media partizane. Cum explicați această situație?

Matei Adrian Dobrovie: Autoritățile de la București au fost informate recent în legătură cu aceste publicații propagandistice. În aprilie am adresat o interpelare Ministerului Românilor de Pretutindeni prin care am cerut explicații privind finanțarea de către statul român a unor portaluri precum Deschide.md și Timpul.md, care fac propagandă oligarhică și sprijină în mod vădit regimul Plahotniuc de la Chișinău. Răspunsul Ministerului a fost foarte vag. Cred că Ministerul Românilor de Pretutindeni nu are un instrument clar prin care să evalueze conținutul acestor publicații. Spre exemplu, am aflat că unele ambasade europene din R. Moldova care finanțează instituții mass-media urmăresc și conținutul știrilor. În schimb MRP, după ce transferă banii în contul beneficiarilor, nu mai urmărește dacă produsul mediatic ajută sau din contră face deservicii de imagine României în Republica Moldova. Din acest motiv, eu, în calitate de parlamentar și membru al Comisiei pentru românii din afara granițelor, voi insista în mod constant să aduc la cunoștința Ministerului pentru Românii de Pretutindeni că finanțarea publicațiilor din R. Moldova nu trebuie să se facă pe baza unor criterii contabile. Nu contează doar forma proiectului, un accent mult mai mare trebuie pus pe conținut și pe încurajarea presei de calitate.

Asta nu înseamnă intervenție în politica editorială, dar totuși trebuie să existe niște standarde deontologice minime care trebuie respectate. În momentul în care relatările sunt vădit partizane și nu reflectă mai multe opinii, și, mai grav, apar rapoarte redactate de experți independenți în care aceste portaluri figurează ca fâcând dezinformare și manipulare, autoritățile române nu pot finanța în continuare. Ele trebuie să urmărească derapajele și să sisteze finanțarea.

Nu e suficient să dai bani pentru un proiect de combatere a propagandei rusești. Dacă acesta face propagandă oligarhică locală, nu faci decât la fel de mult rău.

DW: - De peste două decenii se discută despre necesitatea creării unui spațiu informațional comun România-Moldova. În afară de niște relații personale între jurnaliștii de pe cele două maluri ale Prutului, nu s-a reușit nimic în acest sens până acum. Nu s-a dorit sincer ca acest spațiu informațional comun să existe? Pentru că senzația mea, ca jurnalist care a lucrat pentru presa română, este că Moldova e interesantă pentru media din România în trei cazuri: 1) când vreun politician moldovean înjură România și limba română; 2) când este vorba de trafic cu țigări; 3) prostituție. Nu-i nimic că în partea asta de Prut locuiesc cel puțin vreo 2 milioane de români? Cum vă explicați Dvs. această lipsă de interes a presei române față de Basarabia?

Matei Adrian Dobrovie: - Părerea mea este că România nu și-a luat niciodată în serios acest obiectiv de a crea un spațiu informațional comun. A existat o inițiativă lăudabila în acest sens lansată în 2016 de fostul Departament pentru Românii de Pretutindeni, care presupunea crearea unui Consiliu Consultativ Mass-Media România – R. Moldova. Acest Consiliu urma să constituie structura și cadrul instituțional pentru valorificarea oportunităților pe care le oferă colaborarea bilaterală în domeniul mass-media. El a fost gândit pentru implementarea spațiului comunicațional comun între România și Republica Moldova, pentru transpunerea normelor europene în țara vecină, aplicarea unor standarde comune de bune practici, definirea unor proiecte care să asigure coerența politicii editoriale în spațiul comunicațional comun și încurajarea reprezentanților mass-media din cele două state în vederea integrării în grilele de programe sau în publicații a unor rubrici axate pe evoluțiile din țara parteneră.

Consiliul Consultativ era format din reprezentanți ai canalelor de informare în masă din ambele state, membri ai societății civile și experți în comunicare, care se întruneau alternativ, la București și la Chișinău. Aceștia urmau să discute despre armonizarea legislației, proiecte comune, inclusiv finanțări la care pot aplica împreună și schimburi de experiență. Inițiativa își propunea ca, prin consultarea societății civile și a instituțiilor din domeniul mediatic din România și Republica Moldova, să asigure o cooperare durabilă între cele două state pentru a ridica gradul de interes al publicului din ambele țări față de realitățile din cele două state. Din păcate Consiliul Consultativ Mass-Media s-a întrunit doar de două ori, la București în 29 februarie 2016 și la Chișinău la 13 mai 2016.

Recent am făcut o solicitare oficială adresată doamnei ministru Natalia Intotero, prin care am solicitat reluarea acestei inițiative atât de necesare cât mai curând, mai ales că suntem în anul Centenar, iar Republica Moldova rămâne o prioritate declarată de politică externă pentru România. Mai mult, avem în toamnă alegeri parlamentare decisive pentru viitorul R.Moldova și este momentul să privim întărirea prezenței mediatice românești dincolo de Prut ca pe o chestiune strategică.

DW: - O altă senzație: observăm tot felul de indivizi din media din România, inclusiv unii analiști politici cândva respectabili, care vin aici, în Republica Moldova, și-l deservesc pe Plahotniuc contra cost. Au fost și din acei care l-au deservit pe Voronin, iar de unii se folosește acum Dodon. Chiar așa de rău o duc jurnaliștii în România? Am impresia că unii colegi din România încearcă să profite de debandada de aici ca să facă bani cu torba. Și speră că se vor întoarce în România albi și pufoși, că nimeni nu o să știe cu ce s-au ocupat ei în Moldova...

Matei Adrian Dobrovie: - Nu jurnaliștii sunt problema cea mare, ci ”experții” rău intenționați, ceea ce eu numesc falșii profeți ai geopoliticii. Aceștia fac neobosit propagandă pro-Plahotniuc în presa românească și moldovenească, prezentându-l ca singura soluție, un partener pe care actualele forțe anti-oligarhice și pro-europene trebuie să-l accepte într-o viitoare coaliție de guvernare pentru a contrabalansa... evident forțele pro-ruse. Ei bat monedă în continuare pe clivajul pro-ruși/pro-europeni, care este însă fals și depășit, adevăratul clivaj fiind cel dintre forțe pro și anti-oligarhice. Scopul este același - de a oculta faptul că socialiștii, Dodon și Plahotniuc aparțin de fapt aceleiași tabere și că problemele reale ale cetățenilor sunt legate de corupție, de devalizarea băncilor, de calitatea străzilor, nu de geopolitică.

DW: - Am discutat recent cu câțiva patroni de presă din România – instituții puternice. I-am întrebat de ce nu-și angajează corespondenți în Republica Moldova – o modalitate firească de creare a spațiului informațional comun? Unii au spus că știrile despre Moldova „nu se vând”, adică nu prezintă interes. Alții au spus că se tem. Cică majoritatea am fi spioni ruși. De unde vine percepția asta?

Matei Adrian Dobrovie:- Percepția aceasta de neîncredere își are rădăcinile încă din perioada lui Voronin, dar și din sondajele dezamăgitoare care încă nu arată o opțiune confortabil majoritară pro-UE și pro-România. Pe de altă parte, în România se manifestă o rusofobie profundă și orice coabitare cu Rusia este văzută ca o alianță. Iar Moldova vrând-nevrând coabitează cu Rusia. Eu personal cred că acum nu își mai are rostul această suspiciune. Moldovenii din ce în ce mai mult se apropie de România și de Europa, însă prejudecățile se schimbă mai greu.

Cred că este foarte important ca să existe corespondenți care să relateze de la fața locului pentru o înțelegere mai bună reciprocă a realității de pe cele două maluri ale Prutului. Sigur, necesită investiții, dar cred că interesul publicului va crește pe măsură ce le oferi informații de calitate. De asemenea, chiar nu cred că știrile despre R.Moldova nu prezintă interes în România. Nu poți ignora evoluțiile dintr-un stat vecin cu care ai o relație atât de specială, nu poți să nu relatezi despre furtul miliardului și consecințele asupra populației sau alte subiecte importante.

DW: - Vedeți și soluții? Cum putem uni cultural și informațional cele două maluri ale Prutului?

Matei Adrian Dobrovie: - Ținând cont de configurația politică de acum, orice inițiativă care pornește de la nivel de stat nu va aduce niciun beneficiu real. Nu am încredere în Guvernul PSD - ALDE și nici în Guvernul PD de la Chișinău că au capacitatea și dorința să unească informațional aceste două state. De aceea cele mai mari șanse pentru a crea spațiul informațional comun pe termen mediu sunt investițiile private. Eu, în calitate de parlamentar, îmi propun să-i aduc la aceeași masă pe reprezentanții televiziunilor din Moldova precum Jurnal TV sau TV8 și televiziuni românești precum Digi 24 TV sau Realitatea TV și să identificăm împreună barierele și oportunitățile pentru crearea acestui spațiu mediatic comun România - Moldova. De asemenea, voi face presiuni pentru reluarea Consiliului Consultativ Mass-Media, deoarece cred că este nevoie de o structură permanentă de implementare a spațiului comunicațional comun, un cadru stabil pentru întâlniri regulate.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: