Iulian Fruntașu, despre tensiunile din Kosovo: „Se vor liniști, pentru că războiul din Ucraina este deja prea mult...”

Situația din nordul Kosovo devine explozivă, după o nouă escaladare a conflictului dintre albanezii kosovari și sârbi, care reprezintă majoritatea în această zonă și care se consideră în continuare parte a Serbiei. Disensiunile au început după decizia sârbilor de a boicota alegerile locale anticipate din 18 decembrie, organizate de Priștina, prin care se dorește înlocuirea primarilor din nord.

La sfârșitul săptămânii trecute, guvernul kosovar a trimis în nordul provinciei sute de polițiști cu vehicule blindate, acțiune care a provocat revolta populației sârbe. Sâmbătă și duminică, în semn de protest față de arestarea unui polițist sârb de către polițiștii kosovari, sârbii au ridicat baricade pe mai multe șosele și au blocat traficul spre două puncte de terecere cu Serbia. S-au auzit mai mutle explozii și împușcături. Ulterior, Vjosa Osmani, președintele Kosovo, a amânat alegerile din 18 decembrie pentru 23 aprilie.

„Sârbii nu au puterea și ambiția politică de a soluționa problema prin metodă de forță”

La rândul său, Aleksandar Vucic, președintele Serbiei, a acuzat Priștina că ar urmări explulzarea sârbilor din Kosovo și aducerea tensiunilor la „limita unui nou conflict armat”. Vucic a mai spus că va cere NATO să i se permită să desfășoare armata și poliția sârbă în Kosovo. Ieri, Josep Borrell, șeful diplomației europene, a chemat la calm cele două părți.

Diplomatul Iulian Fruntașu, fost reprezentant al misiunii OSCE în Serbia, Bosnia și Croația, este de părere că situația actuala din Kosovo nu poate degenera într-un război chiar și în contextul actualei agresiuni militare rusești în Ucraina.

„Sârbii nu mai au puterea și ambiția politică, nici capacitate nu sunt sigur că au, de a soluționa problema în cauză prin metodă de forță. Faptul că, în cultura politică sârbă, încă există un anumit nivel de naționalism, nu înseamnă că acesta este suficient pentru a formula niște politici militare eficiente. Chiar dacă ei se mai uită la ruși și poate că se raportează cumva la aceștia, situația actuală le arată că rușii pierd și că poate n-ar fi cazul să înceapă și ei ceva, care ar merge împotriva spiritului european”, a declarat Fruntașu pentru Jurnal.md.

„Dacă-și bagă acolo armata, va fi dezastru”

În opinia diplomatului, atât sârbii, câr și albanezii din Kosovo încearcă astăzi să profite de anumite circumstanțe geopolitice, însă UE și SUA îi vor împăca în cele din urmă.

„Este cert că Kosovo dorește să-și gestioneze teritoriul și să preia controlul total asupra acestiua. Iar sârbii își doresc un anumit grad de autonomie. Totuși conflictul ăsta, cred eu, se va perpetua. Probabil că americanii și europenii îi vor media. Și sârbii, și kosovarii vor primi câte ceva, în același timp vor fi avertizați să stea în bancă și se vor liniști. Pentru că războiul între Rusia și Ucraina e cam prea mult deja, prea mult... Europenii și americanii au experți, negociatori și putere economică și militară să folosească eficient un set de încurajări și descurajări - să le dea și o turtă, dar și un bici, dacă trebuie”, a subliniat fostul ambasador.

Nici solicitarea Belgradului de a intra cu armata în Kosovo nu ar trebui să trezească îngrijorare, fiind cel mai probabil o mișcare diplomatică a președintelui sârb, consideră Fruntașu.

„Este o mișcare diplomatică, mai debrabă strategică, dar nu cred că sârbii vor desfășura armata în Kosovo. Poate ei vor să-i facă pe cei din NATO să întreprindă ceva cu kosovarii, care și ei sunt destul de agresivi într-un anumit sens, în încercarea de a-și construi un stat pe bune. Sârbii însă, dacă-și bagă acolo armata, va fi dezastru, inclusiv pentru ei. Și dacă voiau pe bune să o facă, de ce ar trebui să întrebe pe cineva?”, se întreabă diplomatul.

Belgradul cere sprijin inclusiv de la București

Astăzi, Priștina a declarat că va depune joi cererea de aderare la UE. Intenția respectivă este destul de confuză, având în vedere că Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania nu recunosc independenţa Kosovo, proclamată în 2008. De cealaltă parte, Ivica Dacic, ministrul de externe sârb, a subliniat că Belgradul va cere ajutorul acestor cinci state, pentru ca această solicitare să fie respinsă.

„Cerem statelor membre ale UE, care nu au recunoscut Kosovo, să conteste această chestiune din punctul de vedere al statutului, astfel încât să nu existe condiţii pentru ca aceasta să fie o temă de dezbatere”, a remarcat ministrul sârb.

În acest an, între Belgrad și Priștina au avut loc neînțelegeri și în privința plăcuțelor de înmatriculare auto în nordul Kosovo. Sârbii s-au opus violent autorităților kosovare, când li s-a cerut să își schimbe plăcuțele vechi, din perioada în care Kosovo făcea parte din Serbia. Pe 24 noiembrie, părțile au ajuns la un acord, care prevede ca Serbia să nu mai emită plăcuțe cu denumirile orașelor din Kosovo, iar Kosovo să înceteze orice alte acțiuni legate de reînmatricularea vehiculelor.

Negocierile dintre Belgrad și Priștina se desfășoară din anul 2011, sub mandatul ONU și cu medierea UE. Menționăm că nici R. Moldova nu a recunoscut independența Kosovo.