„Mii de călăi ai regimului de atunci au bătut în ușile oamenilor, au pătruns în case și au întins armele spre oamenii pașnici, inclusiv spre copiii treziți din somn.

A urmat lungul și chinuitorul drum al deportării. În marfare. În vagoane pentru vite. Fără apă, fără hrană, fără odihnă.

Statisticile seci ale arhivelor nu pot impregna în dosarele îngălbenite de timp tragedia fără margini pe care au suportat-o zeci de mii de oameni împietriți în durere.

Să aprindem, pentru ei, în inimile noastre câte o lumânare!”, spune Andrei Năstase în mesajul său.