image
Sursa foto: cotidianul.ro

Andrei Năstase: „Mă bat cu un regim care a sufocat țara”

Andrei Năstase, candidatul forțelor antioligarhice și proeuropene la Primăria Chişinăului, înscris în alegerile ce vor avea loc pe data de 20 mai, a vorbit, în redacția Cotidianul.ro, despre lupta electorală pe care o duce peste Prut cu candidaţii susţinuţi de Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon.

Năstase a devoalat planul său administrativ pentru Chișinău și a spus care sunt modelele de primari din România care i-au plăcut, precum și ce măsuri locale s-au dovedit aici viabile și pot fi implementate și în Republica Moldova. Candidatul a povestit despre întâlnirile sale cu cetățeni moldoveni din România și despre cum este decis să fie un primar al tuturor, indiferent de culoarea politică. Având în vedere că pe partea stângă a scenei politice de la Chișinău se regăsește un singur candidat la primărie, în timp ce dreapta are mai mulți, un mesaj principal al lui Andrei Năstase s-a referit la unitate și solidaritate pentru cucerirea acestei importante redute a politicii moldovenești.

Cotidianul: Peste foarte puțin timp, pe 20 mai, sunt alegeri pentru Primăria orașului Chișinău și sunteți candidatul unic al mai multor forțe politice de centru-dreapta și dreapta din Republica Moldova. La reciprocitate, cum colaborați cu persoana în favoarea căreia v-ați retras?

Andrei Năstase: Eu zic că destul de bine, mă bucur că ambii dăm dovadă de maturitate, de responsabilitate, muncim pentru un rezultat bun. Am mulțumit personal doamnei Maia Sandu și echipei pe care o conduce pentru sprijin și avem o colaborare bună. Mesajul pe care l-a transmis domnia sa chiar zilele astea, adresându-se tuturor candidaților pretinși proeuropeni, pretinși unioniști, să se retragă în favoarea candidatului comun al forțelor democratice antioligarhice, este unul foarte binevenit și sper să fie auzit de toți.

Unitate pentru un trai mai bun

Cum ar putea o dreaptă divizată să câștige alegerile din Republica Moldova? În România le-a pierdut.

Unindu-se. Nu există o soluție mai bună decât prin unitate. Da, noi suntem diverși. Unii văd rezolvarea problemelor oamenilor prin reunirea imediată a Republicii Moldova cu România. Alții o văd prin integrare europeană. Sunt și cetățeni care o văd în întărirea statalității Republicii Moldova. Dar cu toții suferim de aceleași probleme reale. Și dacă mă refer la nivelul întregii Republici, suntem îndoiți cu toții de sărăcie, de corupție, de nedreptate, de lipsa locurilor de muncă, cu toții mergem pe aceleași drumuri proaste, respirăm același aer poluat etc. Aceleași probleme le avem cu toții, indiferent de viziunile noastre politice, geopolitice, confesiune sau alte particularități. Deci, în mod normal, trebuie să conștientizăm gravitatea lucrurilor care se produc în țară și să procedăm ca atare, identificând ceea ce ne unește în ideea unui trai mai bun, a prosperării tuturor cetățenilor, și nu doar a oligarhiei de la guvernare.

Este ciudat că se folosește inflaționist cuvântul „unitate“, mai ales că suntem într-un an centenar, și este de neînțeles de ce sintagma nu este valabilă pentru Republica Moldova. De ce?

Pentru că, după cum văd eu lucrurile, Republica Moldova și România au mai mulți politicianiști decât oameni politici veritabili. Ei își văd de interesele propriii, meschine, de egoismul lor, și mai puțin de țară, de oameni. Cred că aici este problema! Noi am demonstrat (și vorbesc aici în numele Platformei Demnitate și Adevăr) că ne-a preocupat înainte de toate țara.

Dumneavoastră sunteți și istoric, dar și avocat, deci aveți o perspectivă ceva mai dezvoltată decât alți candidați. Care sunt problemele reale ale Chișinăului și cum vă propuneți să le rezolvați?

Problemele de la Chișinău sunt cumva similare cu problemele oraşelor de aici. Și nu vorbesc doar despre problema transportului, a infrastructurii, a salubrizării…

Haosul urbanistic…

Vom vorbi și despre acesta, neapărat! Avem probleme la nivelul educației, avem o lipsă acută de locuri în grădinițe, școli… Salubrizarea orașului suferă foarte mult, aerul la Chișinău este greu de respirat în anumite perioade, în special din cauza stației de epurare infecte. Deci există multiple probleme în capitala noastră, dar eu întotdeauna am mers de la cauză la efect. Marea problemă rămâne corupția de la nivelul administrației, haosul de acolo. De aceea, odată înlăturată această problemă, vom putea recurge la rezolvarea priorităților oamenilor, care sunt și prioritățile noastre.

Ce ar însemna eliminarea corupției, ce ar însemna eliminarea haosului? Ar însemna să nu mai ratăm atâtea miliarde din banul public, să avem licitații corecte, să eliberăm licențe, autorizații, certificate de urbanism în mod corect. În momentul de față, în 2018, Chișinăul acționează, activează, pe baza unui plan urbanistic general din 2006, neactualizat, deși în cadrul normativ se stabilește o actualizare o dată la patru ani. Deci sunt foarte multe lucruri de rezolvat.

Și cum veți rezolva haosul urbanistic? Ce soluție aveți?

Sigur că mandatul următorului primar nu va mai fi de patru ani, este un mandat foarte scurt, de un an, dar, repet, dacă vii cu o echipă foarte bună, dacă vii cu un program foarte bun (și în momentul de față echipa mea, formată din profesioniști, din oameni din mediul asociativ, din mediul de afaceri, universitar, lucrează asupra acestui proiect), odată ajuns la primărie, implementând această viziune, se poate ajunge și la eliminarea haosului, adică la eliminarea practică a corupției. Înțeleg ce vreți să spuneți că un primar nu este nici procuror și nici judecător, ca să poată elimina corupția, dar are niște pârghii stabilite de lege care ar putea să îi înlăture pe cei corupți de la gestiunea lucrurilor.

„Să dezvoltăm companii moderne“

Unii așa spun: „Primarul nostru trebuie să fie un bun gospodar“. Cât de bun gospodar sunteți?

Dacă tot vorbim despre profilul meu de istoric, profilul meu de avocat și fost procuror, am să amintesc aici de un primar al României, Emil Boc, care, după cum bine știți, a făcut și istorie, a făcut și drept, este și profesor universitar. Am fost și eu lector, de altfel, dar acum mă ocup mai mult de politică. Am mers la Cluj să iau bunele practici. Îmi propun să fac din Chișinău o capitală a inovării, așa cum, iată, este aproape să devină Clujul. Intenționez crearea la nivelul Primăriei Chișinău a unui fond administrat privat care va investi în start-up-uri tehnologice. Noi nu avem la Chișinău industrie grea și poluantă. Nici nu ne dorim astfel de industrie, ci ne dorim dezvoltarea unor companii moderne, capabile să inoveze și care să genereze multe locuri de muncă bine plătite pentru populația nevoită azi să ia calea străinătății, lăsând acasă părinți, soți, copii. De aceea, vom investi în fiecare an o sumă importantă de bani pentru finanțarea start-up-urilor. Firmele vor fi alese de un juriu din care vor face parte experți internaționali, iar finanțarea va fi transparentă. În schimbul banilor investiți de municipalitate, Primăria Chișinău va primi un pachet de maximum 15% din acțiunile companiilor în cauză. Un asemenea sistem deja funcționează, cu rezultate foarte bune la Cracovia, în Polonia. Sistemul va avea trei beneficii majore: va crea noi locuri de muncă bine plătite, va încuraja spiritul antreprenorial și prin faptul că aceste firme vor rămâne și se vor dezvolta la Chișinău, vor fi generate venituri suplimentare la bugetul local. Vom investi acești bani pentru a crește calitatea vieții pentru toți locuitorii Chișinăului.

Deci ați luat model Clujul? V-a plăcut cel mai mult administrația de acolo?

Nu doar Clujul. Să știți că în România există mai multe primării și mai mulți primari de bună calitate. M-am referit la Cluj pentru a face o referire la profilul primarului Emil Boc, dar putem exemplifica și prin profilul domnului Ilie Bolojan și prin ceea ce a făcut el în Oradea: o bijuterie la nivelul ofertei de parcări, transportului urban, drumurilor… Sau putem să mergem la domnul Hava, de la Alba Iulia. Nu o să uit să apun și despre Moldova, Bucovina, despre Suceava, unde mi-am început studiile superioare. Deci avem exemple bune, pe care să le luăm de la foarte mulți primari.

Din București ce luați? Luați ceva?

Am să vă spun ce am luat de la București. În perioada în care m-am aflat la București am avut mai multe întâlniri cu oameni din mediul de afaceri, cu oameni din mediul universitar, am avut și întrevederi de ordin politic. Toate pentru a prelua cele mai bune practici de administrare a unui oraș, în cazul nostru, a unei Capitale. Discutam aseară, pe la miezul nopții, cu Ludovic Orban, un veritabil specialist în transporturi, cum am putea să fluidizăm traficul în Chișinău prin inelele circulare. Este un lucru cunoscut la dumneavoastră, mai ales în vestul țării, dar mai puțin cunoscut la Chișinău.

Orientarea Republicii Moldova este proeuropeană?

Greu de spus. După o guvernare „proeuropeană“ hoață: s-au furat miliardele, justiția a fost transformată într-un recipient de spălare a miliardelor mafiei rusești, este greu de afirmat așa ceva…

Dar s-au atras fonduri europene? Cum s-au folosit?

Din ultimele mele analize, s-au ratat foarte multe fonduri europene, inclusiv pe direcția reparației de drumuri sau reabilitării drumurilor. S-au ratat și fonduri norvegiene. Unul dintre proiectele mele este ca la nivelul Primăriei Chișinăului să edific, să creez un grup separat și special de lucru pentru atragerea investițiilor, pe de o parte, și a fondurilor rambursabile sau nerambursabile europene, pe de altă parte. Un exemplu foarte bun în acest sens rămâne a fi city managerul din Alba Iulia. Nicușor Moldovan a reușit să atragă foarte multe fonduri europene, iar aceasta se reflectă asupra calității vieții, asupra confortului orășenilor, asupra frumuseții orașului și a ceea ce înseamnă orașul, în general.

Am făcut o preocupare din proiectele transfrontaliere, din proiectele de colaborare dintre unitățile noastre administrativ-teritoriale de pe ambele maluri ale Prutului. Acestea pot juca un rol aparte în colaborările ulterioare dedicate atragerii de fonduri europene prin intermediul instituțiilor din România, fonduri europene care ar putea fi utilizate la reabilitarea clădirilor, la reabilitarea patrimoniului nostru, dar și la reabilitarea mai multor școli, mai multor grădinițe, la crearea mai multor locuri pentru copii, inclusiv a locurilor de joacă. Deci ceea ce propun eu este o colaborare strânsă cu instituțiile românești, devenite europene, iar prin intermediul primarilor din România, să putem atrage pentru Republica Moldova, pentru oamenii ei, fonduri europene pe care să le valorificăm în interesul cetățeanului.

Miliarde ratate din cauza corupției și a lipsei de transparență

Discursul împotriva lui Plahotniuc, liderul unui partid declarat de stânga, este un discurs pe care v-ați concentrat până acum. Dar este suficient pentru a convinge?

Dumneavoastră spuneți că eu m-am concentrat pe un discurs anti-Plahotniuc? În primul rând, nu mă interesează personajul ca atare. Nu mă interesează individul. Ceea ce mă interesează este regimul care poartă astăzi un nume. Eu nu mă bat cu Plahotniuc, mă bat cu un regim care sufocă țara. O sufocă prin capturarea instituțiilor de drept, prin capturarea instituțiilor de reglementare, prin capturarea media, prin capturarea fluxurilor financiare care, în mod normal, ar trebui să slujească oamenilor, și nu anumitor grupuri de interese. Eu sunt jurist de meserie și în permanență am spus: un stat fără justiție e ca și mort. Dar mai grav decât un stat fără justiție este un stat fără presă, un stat fără libertate de informare, fără libertate de exprimare, și am tot tras alarma de vreo șase ani și, în final, cred că am fost auzit.

Iar pe lângă lupta cu corupția (pentru că regimul ăsta va cădea), avem de rezolvat probleme esențiale pentru viața noastră de zi cu zi. Și atunci când vorbim despre primărie (de altfel, exact așa putem vorbi și despre guvern, președinție, parlament), în mod prioritar trebuie să vorbim și să acționăm pentru a soluționa grijile și nevoile oamenilor. Grijile cotidiene.

Cum e bugetul Primăriei Chișinău?

Din punctul meu de vedere, acest buget ar putea fi cel puțin de două ori mai mare dacă nu s-ar rata atât de mult la nivelul încasărilor, dacă nu s-ar înstrăina imobilele, patrimoniul public, așa cum s-a făcut până acum. Și trebuie să știți că la nivelul primăriei, precum și la nivelul parlamentului, unde este vorba de hoție a banului public, se adună toți, indiferent de culoarea politică.

Am avut un caz recent în 2016, când Consiliul Municipal Chișinău nu a mai ținut cont de culoarea politică a fiecărui consilier. Au votat în unanimitate cedarea de terenuri, fără ca în bugetul municipal să ajungă bani. Acesta este singur exemplu. Acum bugetul este de 4,1 miliarde și dacă ne gândim la cât s-a ratat în ultima perioadă doar prin achizițiile publice netransparente (rețineți: încă trei miliarde!), veți vedea că este posibil ca bugetul să fie dublat.

Deci este la discreția corupților. Dar ce veți face concret să-i opriți?

Repet, vom face echipă, pentru că …

Fotbaliștii spun așa: „Avem echipă, avem valoare“.

Da, asta spun și eu: calitatea unui lider bun se manifestă prin capacitatea acestuia de a-și crea o echipă bună. Și eu am pus întotdeauna preț pe meritocrație, pe integritate, pe profesionalism. Am acceptat procesul transparent în luarea deciziilor pentru că doar așa te poți asigura împotriva corupției, împotriva protecționismului care pur și simplu ne sufocă. Dacă am elimina toate acestea din viața noastră de zi cu zi, lucrurile ar merge mult mai bine.

Noi avem însă niște năravuri, ca să le spun așa, mai vechi: să ne descurcăm cumva. Dar nu trebuie „să ne descurcăm cumva“, ci să muncim pentru a obține ceea ce merităm și, într-un final, toată lumea va fi mulțumită, va avea confort, va avea o calitate mai bună a vieții.

Apropierea prin proiecte a României de R. Moldova

În Republica Moldova am văzut, dar și la București, că sunteți acuzat că v-ați îndepărtat de discursul unionist, iar acuzația pare puțin ilară, în contextul în care dumneavoastră sunteți chiar istoric. De unde vine acest mesaj?

În primul rând, trebuie să vă reamintesc un lucru pe care l-am tot repetat mereu: media din Republica Moldova este capturată, ea a fost transformată într-o bâtă împotriva celor care se bat cu acest regim. În momentul de față sunt în România și am dat recent un alt interviu. Păi, să vedeți, anumite posturi de televiziune de la Chișinău mă acuză deja de contrariu, că mă apropii prea mult de România! La fel e și cu presupusa mea îndepărtare de România, de mesajul unionist. Ceea ce mă preocupă pe mine este mai puțin retorica de orice natură: integraționistă, unionistă etc. Nu mă interesează retorica. Mă interesează faptele concrete. Și m-aș bucura dacă toți cei care au un obiectiv, oricare ar fi el, ar vorbi mai puțin și ar face mai mult. Apropierea celor două maluri ale Prutului, eu am văzut-o și o văd în continuare prin proiecte reale, prin proiecte palpabile.

Vorbim despre proiecte transfrontaliere despre care am discutat cu domnul Flutur, spre exemplu, la Suceava, vorbim despre înfrățiri ale autorităților publice locale din ambele state, Republica Moldova și România. Nici acum nu s-a înfrățit Clujul cu Chișinăul, iar asta ar fi permis crearea la Chișinău a start-up-urilor pe modelul Clujului! Iată un mod de a aduce în Republica Moldova inovație, de a aduce în Republica Moldova mai multe locuri de muncă bine plătite, iată o nouă cultură, dacă vreți, în domeniul industriei! Cei care văd unirea doar prin panglici, retorici și flamuri sigur că or să mă critice! Pentru că mai mult de atât nu pot.

Care este rata șomajului la Chișinău?

Este mai joasă decât la nivelul întregii țări, dar statisticile mint. Chișinăul în momentul de față înseamnă 70% din salariile oficial plătite din țară și în realitate stăm foarte prost, dispunem de locuri de muncă tot mai puține și mai prost plătite, oamenii nu mai așteaptă, își pierd încrederea și pleacă din țară. 30% din populația țării este peste hotare, iar asta înseamnă 50% din populația activă care contribuie la bugetul statului. 50% din populația activă a țării este acum în străinătate! Fie în Est, în Rusia, la Moscova, în construcții sau la alte activități, fie în Vest. Doamnele noastre, fie profesoare, fie învățătoare, fie medici sau asistente medicale, îngrijesc de bătrânii altora decât de ai lor și au alte activități decât cele legate de profesia lor adevărată.

Chiar voiam să vă întreb: de fapt, câte apartamente sunt goale în Chișinău, pentru că locatarii lor sunt plecați la muncă fie în Est, fie în Vest?

Nu doar la Chișinău. Să vedeți în satele noastre case închise, părăsite, pentru că gospodarii sunt plecați în străinătate. Sunt lucruri grave! Din păcate, acestea s-au degradat în timp, sub privirile sau sub tăcerea multor politicieni iresponsabili. Și nu doar din Republica Moldova. Aici este un subiect aparte, pe care poate o să-l discutăm cu altă ocazie.

Eu aș reveni puțin la discuția noastră despre unitate, pentru că, iată, în cursa electorală, pe dreapta sunt 5-6 candidați, pe partea stângă, prorusă, este socialistul Ion Cioban. Ce se întâmplă pe dreapta? De ce nu se poate totuși crea o unitate?

Pentru că există tot felul de politicieni, mai bine zis, politicianiști, care pun mai presus decât interesul public, național, propriile lor interese.

Și preferă să rămână în rețeaua aceea transpartinică despre care ne spuneați dumneavoastră, integrați în fenomenul corupției?

Cam așa stau lucrurile. Fiecare dintre noi trebuie să-și pună problema: domnule, dar această divizare, această dezbinare, cui îi servește? Și atunci o să ne dăm seama. Chiar dumneavoastră ați remarcat că acest candidat al socialiștilor nu are nicio concurență pe stânga.

Nu are, e liber.

Așa e. Ce ar trebui să facă cei de dreapta? Să ia act, să facă un efort și să se consolideze!

Mă întreb: dacă în acest moment se întâmplă aceasta pe partea dreaptă a scenei politice, acum, când sunt alegeri pentru Primăria municipiului Chișinău, ce se va întâmpla la alegerile prezidențiale? Iar Dodon?

Până la alegerile prezidențiale din 2020 mai avem parlamentarele și acesta este un hop mare pe care trebuie să-l trecem. Cunoașteți probabil că tandemul Plathoniuc – Dodon a modificat sistemul electoral, sistemul de vot, după propriile interese. Și-au făcut regulile de joc așa încât să se mențină la putere, pentru că dacă am fi mers în continuare pe sistemul proporțional, dacă-l îmbunătățeam, așa cum a propus Platforma Demnitate și Adevăr, sau dacă îl făceam cu liste deschise preferențial, sigur că cei doi nu mai aveau nicio șansă! Unii dintre ei nici măcar nu aveau cum să ajungă în Parlament! De aceea au fost schimbate regulile. Acum ce avem noi de făcut este să muncim mai mult, mai mult și mai mult, să fim mai uniți, mult mai uniți, și să încercăm chiar și după regulile lor să-i batem la aceste alegeri, având iarăși sprijinul partenerilor noștri din străinătate, din Europa, sprijinul partenerilor noștri din România. Noi avem un parteneriat foarte strâns cu Partidul Național Liberal, comunicăm deschis și cu colegii noștri de la USR și cu noul proiect al lui Dacian Cioloș. Eu cred că așa putem să obținem un scor foarte bun la următoarele parlamentare, în perspectiva prezidențialelor despre care vorbiți dumneavoastră, și eu sunt sigur că cei doi s-au deconspirat și s-au discreditat atât de mult, încât nu știu dacă Dodon va duce până la capăt primul mandat, darămite să și vorbească despre al doilea!

Noua mișcare unionistă a tinerilor de peste Prut cum o priviți? Știu că în zilele acestea se desfășoară și un exercițiu civic, lumea a votat pro sau contra unire. Pentru ei aveți un mesaj?

Eu am mesaj pentru toți tinerii din Republica Moldova. În momentul în care realizăm acest interviu este ziua președintelui organizației noastre de tineret, Dinu Plîngău. Nu știu în ce se măsoară unionismul, dar știu că în Dinu Plîngău regăsiți, dacă vreți, cel mai mare unionist din țară, indiferent unde s-ar afla granițele ei. Este alături de mine și de Platforma Demnitate și Adevăr de la bun început. Și sunt atâția și atâția tineri care își doresc într-o bună zi să se regăsească cu frații lor de peste Prut! Există mai multe curente și eu respect opinia și opțiunea fiecăruia dintre ele. Repet, îmi tratez cu respect toți locuitorii țării, indiferent de vârstă, indiferent de etnie, indiferent de confesiune, pentru că toții suferim la fel.

Am văzut că în campanie spuneți că „nu voi face promisiuni, dar voi face ordine. Știm bine ce avem de făcut, vin cu o echipă“. Acesta este mesajul dumneavoastră, așa vi l-ați construit. Și am văzut: încredere, solidaritate, sunt cuvinte care se spun și se folosesc în campania electorală extrem de mult. Însă, dincolo de cuvinte, trebuie să vină fapte și atunci vă întreb: ce veți face dacă veți fi ales? Care sunt primele trei măsuri pe care le veți lua?

În perioada când eram avocat, am apărat Republica Moldova împotriva furtului de peste 200 milioane lei, atunci când o gașcă de penali încerca să fure, prin niște dosare fabricate, Aroma Floris, Norma SRL, Vinis SNG. Atunci am salvat 200 milioane. Mai târziu, împreună cu colegii mei din Platforma Demnitate și Adevăr, împreună cu zecile de mii de oameni cu care am ieșit în stradă, am salvat pentru statul Republica Moldova peste 7 miliarde lei. Căci după ce s-a furat un miliard, urmau să mai fie furați bani. Împreună cu oamenii, prin activism civic, am oprit acel furt. Am mai reușit împreună cu oamenii să oprim adoptarea unei legi prin care se legaliza capitalul furat. Am reușit împreună cu oamenii să modificăm legislația de asemenea manieră încât un președinte să fie ales nu în cadrul unor grupări din parlament ajunse acolo în mod obscur, ci prin votul cetățenilor. Deci am făcut multe lucruri înainte de asta și poate esențial este că am protejat banul public împotriva corupției, împotriva hoției.

Să revenim la primele trei măsuri.

După cum am spus mai înainte, nu poți să ajungi la lucruri importante, cum sunt reparația drumurilor, îmbunătățirea confortului sau a nivelului de transport din oraș, nu poți salubriza eficient orașul din lipsă efectivă de fonduri. Iar pentru ca să dispunem de fonduri trebuie să eradicăm corupția și haosul de la nivelul primăriei și trebuie implementată viziunea proprie. Pentru asta trebuie să ai o echipă foarte bună, căci, dacă nu ești susținut (și nu doar de echipa ta, dar și de populație, căci metodele pe care le aplici trebuie să fie agreate și de cei în favoarea cărora le execuți), nu reușești prea multe.

V-ați întâlnit și cu moldoveni de aici, din România?

Da, am avut discuții și cu oameni care se trag din Moldova, am încercat să-i sensibilizez, să-i fac să înțeleagă că sunt foarte importante și alegerile de la Chișinău, nu doar alegerile la nivelul întregii republici, și i-am rugat pe toți cei care au reședința în Chișinău să vină pe 20 mai și să-și dea votul pentru schimbare.

Ați menționat la un moment dat programul start-up.

Da. M-am inspirat foarte mult de la Cluj, unde au apărut foarte multe locuri de muncă în domeniul IT. Vreau să fac același lucru și la Chișinău, acolo unde, din păcate, avem foarte mulți tineri dotați, capabili să facă față unei asemenea industrii, dar nefiind încurajați de guvernare și de către autoritățile locale, aleg să plece peste hotare și să muncească departe de casele lor, de părinții lor, de frații lor. Ei ar putea lesne să rămână acasă, să aibă un loc de muncă bine plătit, să aibă confortul unui oraș european, unui oraș al tineretului. Tot de la Cluj m-am inspirat în ceea ce privește organizarea de festivaluri naționale și internaționale. Vreau să aduc la Chișinău Untold-ul, un binecunoscut festival, dar pentru asta este nevoie de infrastructură, este nevoie de pregătiri foarte serioase.

„Oamenii buni trebuie să se mobilizeze“

Mai este un cuvânt magic: investiții. Un oraș are nevoie de investiții.

Nu este cel mai simplu lucru pentru un edil să atragă investiții atât timp cât investitorii se confruntă cu o justiție nedreaptă, selectivă și cu o rată mare a corupției.

Ce ar reprezenta pentru dumneavoastră victoria în aceste alegeri?

Primăria Chișinăului este un prim pas pentru eliberarea țării din captivitate și pentru redarea demnității cetățenilor, pentru oferirea unui cadru investițional atrăgător, confortabil pentru investitori, și cred că acest lucru este realizabil dacă forțele cu adevărat europene, autentic proeuropene, vor face front comun, se vor uni și vor da o lovitură fatală la alegerile din 20 mai. Profit de faptul că sunt la dumneavoastră în studio și îndemn toți basarabenii care au viză de reședință sau viză de domiciliu în Chișinău să facă un efort pentru a ajunge acasă să voteze pe 20 mai. Pe cei care nu vor reuși, îi rog să cheme frații, surorile, mamele, tații să iasă la vot. Este foarte, foarte important să ne mobilizăm. Oamenii buni trebuie să se unească, să se mobilizeze și să facă schimbarea în bine. Doar așa putem ajunge să avem o capitală europeană și, de ce nu, chiar o capitală prosperă în aspect economic. Eu îmi doresc ca orașul Chișinău să fie catalizatorul economiei naționale, iar locuitorii să se simtă la Chișinău cu adevărat acasă.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: