Asociația „Promo-LEX” a prezentat luni, 26 noiembrie, raportul „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și mass-media din Republica Moldova”, care denotă că președintele Igor Dodon, primarul de Orhei, Ilan Șor, primarul comunei Jora de Mijloc, Marina Tauber, sunt politicienii care instigă la ură prin discursurile lor. Cele mai afectate grupuri sunt LGBT, femeile, unii politicieni și unioniștii. Psihologul Carolina Perjan susține că unii politicieni folosesc PR-ul negru care prinde rădăcini tot mai adânci în societatea moldovenească și nu vor să lucreze la imaginea lor.

Timp de șase luni au fost identificate 457 de cazuri de discurs de ură sau alte forme de promovare publică a intoleranței. Topul politicienilor care au instigat la ură în discursurile lor publice este condus de Igor Dodon, cu 19 cazuri.

Acesta este urmat de Ilan Șor, cu 12 cazuri, și de vicepreședintele Partidului Șor, Marina Tauber, cu șapte cazuri. În top se mai găsește comunistul Vladimir Voronin, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, liberalul Valeriu Munteanu și socialistul Bogdan Țîrdea.

Iar partidele care au generat cele mai multe cazuri de discursuri de ură sunt Partidul Șor, PSRM, Partidul Nostru și PCRM, observă autorii raportului.

„PR-ul negru este foarte des folosit în politică. Dacă aruncăm o idee frumoasă, ea nu se ancorează în societate, nu prinde rădăcini, dar politicianul are nevoie de atenție, are nevoie să se vorbească despre el. Dacă ați observat, acest discurs nu vizează întregul popor, ci anumite grupuri, etnii care sunt în minoritate. Astfel, acesta va pierde doar un număr mic de voturi. În statele în care cultura politică este joasă, prinde foarte bine rădăcini anume PR-ul negru”, a explicat Carolina Perjan, psiholog, doctor și conferențiar în psihologie.

Igor Dodon a utilizat discursul de ură de 19 ori, numărul mare de cazuri fiind explicat și prin abordarea frecventă a două subiecte importante de pe agenda sa publică: Primul subiect este unionismul, necesitatea de a apăra statalitatea Republicii Moldova și limba moldovenească, iar al doilea – protecția familiei tradiționale și a valorilor creștine: „Noi o să luptăm și cu hoții, și cu unioniștii. Ei sunt două pericole cam de același nivel pentru Republica Moldova”.

Aceasta este replica ce face parte din programul său prezidențial. Specialista în comunicare, Ludmila Andronic, susține că discursul care instigă la ură este caracteristic extremiștilor. „Dacă ei vor să fie considerați extremiști, trebuie să se numească partide de extremă. Politicienii trebuie să aibă un discurs care să cheme la toleranță, acceptare și coeziune socială”, a remarcat Andronic.

Amenințările lui Șor

Unul dintre cele mai agresive discursuri a fost ținut de primarul de Orhei, Ilan Șor, în timpul unei manifestații publice organizate în iulie curent. „Cu această cataramă îți voi da la fund și ție, Andrușa, și ție, Maicica! Jurnaliști plătiți, cei care își permit să scrie lucruri urâte despre oameni, atunci când voi ajunge la putere, și asta va fi foarte curând, o să vă pedepsesc! Încetați sau o să vă doară!”, a amenințat el într-un video publicat pe rețelele sociale.

Avocatul Dumitru Sliusarenco a afirmat că un astfel de comportament este de neadmis într-o societate democratică. „A instigat la violență, a făcut aluzie la execuția publică a oponenților săi politici, însă nu au fost luate măsuri pentru a sancționa aceste discursuri”, a menționat Dumitru Sliusarenco.

Mătura agresivă a lui Tauber

Marina Tauber, vicepreședinta Partidului Șor și primar în comuna Jora de Mijloc, a agresat o jurnalistă de la Radio Orhei în timpul unui miting. Tauber a ridicat mătura asupra jurnalistei în semn de amenințare cu aplicarea violenței: „Duceți-vă, vă rog, de aici! Vă măturăm și pe dvs.! O să mătur aici un pic! E murdar după dvs.! Пошла вон! Du-te de aici, provocatoareo!”.

Psihologul Carolina Perjan a opinat că un astfel de comportament poate fi strict legat de personalitatea politicianului. „El are anumite atitudini față de anumite persoane, grupuri etnice. Din păcate, politicienii noștri nu vor să lucreze la imaginea lor”, a menționat Carolina Perjan.

Seamănă ură și ură adună

Conform raportului, politicienii care instigă la ură și discriminare sunt la rândul lor criticați și batjocoriți de cetățeni prin intermediul rețelelor sociale. Cei mai afectați politicieni de aceste discursuri sunt șeful statului, Igor Dodon, și socialistul Ion Ceban.

„Unii politicieni se găsesc în ambele tabere. Aceasta arată ca efect de bumerang. Când politicienii utilizează discursul de ură la adresa unui grup, acesta este întors cu aceeași monedă”, a explicat unul dintre autorii studiului, Dumitru Sliusarenco. Specialista în comunicare, Ludmila Andronic, susține că oamenii, de asemenea, pot fi radicalizați foarte ușor.

„Un discurs civilizat se naște în capetele celor care își doresc toleranță, acceptare, progres și apoi este împărtășit de cei care îl susțin. Într-o societate care are probleme social-economice este foarte ușor să manipulezi oamenii prin aceste discursuri inacceptabile. Un discurs de ură nu aduce nimănui prestigiu, în general, el nu trebuie să facă parte din arsenalul politicienilor”, a accentuat Andronic.

Jurnal de Chișinău