Un grup de ONG-uri condamnă modul netransparent în care a fost inițiat și promovat proiectul „Arena Chișinău”

„Dat fiind impactul deciziei asupra bugetului public și asupra patrimoniului statului, nu există nicio justificare a urgenței cu care a acționat atât Parlamentul, cât și Guvernul, care au aprobat proiecte de legi și hotărâri, în condiții de minimă transparență, fără consultări și cu grave încălcări de procedură”, se arată într-un comunicat al Centrului de Politici și Reforme.

Vedeți mesajul integral: 

Proiectul “Arena Chișinău” a apărut pe neașteptate în spațiul public, stârnind mai multe întrebări legate de modul în care acesta a devenit o prioritate pentru cetățenii Republicii Moldova, modul cum au fost alocate finanțarea și terenul, dar și mai multe alte procese ce țin de transparența decizională și consultarea populației, care au fost ignorate. CPR își manifestă îngrijorarea și față de pașii ulteriori ai proiectului: elaborarea caietului de sarcini, selectarea investitorului, prevederile contractului și implementarea parteneriatului public-privat propriu-zis.

Fiecare din aceste fapte sunt indicatori, în sine, că în Moldova nu se guvernează transparent. Considerăm că acest proiect PPP trebuie oprit și reinițiat doar după îndeplinirea acțiunii 13 din asistența macro-financiară a UE de 100 milioane de euro, care ține inclusiv de modificarea legislației privind parteneriatele public-private.

La doar o săptămână de la anunțarea grandiosului proiect ”Arena Chișinău”, Parlamentul deja votează alocarea terenului de 70 de hectare de pământ, lângă comuna Stăuceni (de zece ori mai mult decât este nevoie). Tot atunci, cetățenii află că 200 milioane de lei deja au fost planificați pentru bugetul 2018, iar autoritățile promit terminarea proiectului într-un an. Această grabă sugerează intenția de a încălca procedurile care asigură transparența luării deciziilor, consultărilor publice obligatorii, eficiența utilizării banilor publici și ocrotirea mediului.

Având în vedere lipsa transparenței în acest proces până acum, CPR își manifestă îngrijorarea față de evoluția acestui proiect, mai ales în selectarea investitorului, dar și de pașii ulterior din cadrul acestui parteneriat public-privat.

Din aceste motive, CPR Moldova s-a adresat către Ministerul Economiei și Infrastructurii să prezinte toate documentele produse la etapele anterioare de preparare a proiectului ( nu excludem că aceste etape au fost parcurse, însă nu s-a comunicat despre ele).

Vom aștepta răspunsul în termenii prevăzuți de legislație (adică maximum 15 zile, iar dacă informația este disponibilă mai devreme, ea trebuie prezentată mai devreme).

Amintim că în acțiunea 13, din Memorandumul de asistență macro-financiară de 100 milioane EURO, Republica Moldova s-a obligat să îmbunătățească legislația cu privire la Parteneriatele Public-Private. Ținând cont de magnitudinea proiectului ”Arena Chișinău”, considerăm că acesta trebuie implementat doar ulterior modificării legislației cu privire la PPP-uri. Anticipăm că amendamentele ce urmează vor introduce o mai multă transparență și consultări calitative, o mai mare claritate a procedurilor și a etapelor din parcursul unui Parteneriat Public-Privat, dar și o diviziune mai clară a sarcinilor dintre diferite instituții publice.

În timp ce se revizuiește cadrul legal, lucru care consumă ceva timp, autoritățile ar putea lucra asupra transparenței și consultărilor publice, studiilor de fezabilitate, planificării financiare, evaluării impactului asupra mediului, prepararea actelor de licitație pentru selectarea partenerului privat, promovării proiectului pentru a atrage interesul cât mai multor investitori, etc. Aceste etape sunt, în orice caz, obligatorii de a fi parcurse.

Legea nr 179 din 10.07.2008 cu privire la Parteneriatul Public-Privat, în Articolul 3, stipulează clar principiile aplicate în relaţiile de Parteneriat Public-Privat:

· egalitatea de tratament, imparţialitatea şi nediscriminarea;

· transparenţa;

· proporţionalitatea;

· echilibrul;

· asigurarea concurenţei;

· libertatea contractului;

· cooperarea.

Aceeași lege, în articolele 11-16, stipulează clar competențele fiecărei instituții implicate (Guvern, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Agenția Proprietății Publice, Autoritățile Publice Locale, Consiliul Naţional pentru Parteneriatul Public-Privat) în inițierea, promovarea și implementarea unui Parteneriat Public-Privat.

La o analiză a informației despre prezenta inițiativă, devine clar că, în cazul PPP-ului ”Arena Chișinău”, unele etape au fost omise și unele instituții nu și-au îndeplinit atribuțiile. Cu toate acestea, Parlamentul a luat primele decizii cu consecințe directe – de schimbare a destinației terenului și de alocare a resurselor financiare, fără a fi verificată legalitatea proiectului.

Concluzie:

Autoritățile de la Chișinău încalcă existenta legislație cu privire la parteneriatele publice-private. Uniunea Europeană condiționează eliberarea celei de a doua tranșe din asistența macrofinanciară de 100 milioane EURO cu adoptarea modificărilor în legislația cu privire la PPP-uri.

În această ordine de idei, UE trebuie să atenționeze autoritățile moldovenești că, în cazul în care acestea vor lua, în paralel, decizii netransparente, care riscă să prejudicieze patrimoniul statului sau vor irosi banul public, asistența macro-financiară va fi blocată, iar statul Republica Moldova trebuie să realizeze că eșecul sau nedorința de a crea precondițiile pentru consultări publice veritabile și un proces decizional transparent, poate conduce la blocarea acestei asistențe.

Asistența UE este venită din banii contribuabilului european pentru a susține reformele din Republica Moldova, promovate prin decizii transparente și inclusive, în interesul țării noastre și a cetățenilor noștri. Parteneriatul public-privat ”Arena Chișinău”, în aceste condiții, pare să fie un proiect netransparent, care va alimenta în continuare corupția din Republica Moldova. Sperăm răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii să demonstreze contrariul.